Când şi unde va fi înmormântat Dumitru Radu Popescu. Fiul scriitorului a făcut anunțul
Joi, 5 ianuarie 2023, ora 15:00, trupul neînsuflețit al academicianul Dumitru Radu Popescu va fi depus la Capela Mare a Cimitirului Bellu, iar înmormântarea va avea loc vineri, 6 ianuarie, pe Aleea Scriitorilor din Cimitirul Bellu, a anunțat fiul acestuia Cristi Popescu.
Scriitorul, dramaturgul, scenaristul şi academicianul Dumitru Radu Popescu a murit luni, 2 ianuarie, la vârsta de 87 de ani. Acesta va fi înmormântat cu onoruri militare.
„Am avut onoarea să-l cunosc ca director al Editurii Academiei Române. În această calitate a promovat cultura şi ştiinţa la cel mai înalt nivel, marcând întreaga activitate a instituţiei prin ţinuta sa intelectuală. Îi ramân recunoscător pentru sprijinul acordat în editarea a doua ediţii ale Tratatului de Chirurgie precum şi a altor lucrari de specialitate. Dumnezeu să-l odihnească!”, a transmis prof. dr. Irinel Popescu.
Cine a fost Dumitru Radu Popescu
Dumitru Radu Popescu s-a născut la 18 august 1935, în judeţul Bihor. A urmat cursurile liceului în Oradea, iar în 1953 a devenit student la Medicină, în Cluj-Napoca, pe care a abandonat-o în anul trei pentru a deveni corector la revista „Steaua din Cluj”. În paralel, Dumitru Radu Popescu s-a înscris la Facultatea de Filologie din cadrul Universităţii din Cluj-Napoca, pe care a şi absolvit-o în anul 1961.
În 1970, scriitorul a fost laureat cu Premiul Academiei Române. A câştigat Premiul Uniunii Scriitorilor din România în anii 1964, 1969, 1974, 1977 şi 1980.
Cele mai cunoscute piese scrise de D.R. Popescu sunt: „Pasărea Shakespeare”, „Aceşti îngeri trişti” şi „Piticul din grădina de vară”. A scris romanele: „F” (1969), „Vânătoarea regală” (1973), „Cei doi din dreptul Tebei” (1973), „O bere pentru calul meu” (1974), „Ploile de dincolo de vreme” (1976) şi „Împăratul norilor” (1976).
A semnat scenariile unora dintre cele mai iubite filme românești
Unul dintre cei mai buni scenarişti, Dumitru Radu Popescu a semnat: „Un surâs în plină vară” (1964); „Balul de sâmbătă seara” (1968), în colaborare cu Geo Saizescu; „Prea mic pentru un război atât de mare” (1970); „Păcală” (1974) – în colaborare cu Geo Saizescu; „Duios Anastasia trecea” (1980); „Rochia albă de dantelă” (1989), regia Dan Piţa; „Triunghiul morţii” (1999) – dialoguri, în colaborare cu Sergiu Nicolaescu.
A fost membru supleant în CC al PCR între 1969 – 1989 şi deputat în Marea Adunare Naţională din 1975. Între 1982 şi 1990 a fost preşedinte al Uniunii Scriitorilor, iar din 2006 – director general al Editurii Academiei Române şi vicepreşedinte al Consiliului ştiinţific editorial, potrivit news.ro.