Când va avea România 1.000 de kilometri de autostradă

În România se poate circula în prezent pe aproximativ 700 de kilometri de autostradă, iar directorul general al CNADNR, Cătălin Homor, a anunțat că în doi ani România va avea 1.000 de kilometri de autostradă rapidă. Până atunci, ambițiile pentru acest an se ridică la cei 66 de kilometri de autostradă care ar trebui inaugurați din tronsoanele Lugoj-Deva și Sebeș-Turda.

Fostul ministru al Transporturilor, Dan Costescu, a explicat că pentru Autostrada Sebeș-Turda au fost realizate exproprieri și a fost emisă autorizația de construcție, iar lucrările pe lotul 3 al drumului, cu o lungime de 12,5 kilometri, au fost reluate, după ce în octombrie 2015 au fost sistate din cauza lipsei autorizației de construcție.

Pe lotul 3 urmează să fie construite, între altele, două poduri peste râul Mureș, două pasaje peste calea ferată, noduri rutiere, poduri și podețe. În același timp, pe 28 iunie, după semnarea unui ordin de ministru, a fost emisă autorizația de construcție și pentru lotul 1 din același tronson, în vreme ce lotul 4 a primit și el autorizație de construcție pe 5 iulie.

Autostrada Sebeș-Turda va avea o lungime totală de 70 de kilometri și va traversa județele Cluj și Alba, fiind împărțită în patru loturi. Primul lot se întinde pe 17 kilometri, de la intrarea pe autostradă în Sebeș, până la Pârâul Iovului, după Alba Iulia. Lotul doi are o lungime de 24,3 kilometri și se întinde de la Pârâul Iovului până la intrarea în Aiud, iar lotul patru are 16,3 km și se întinde de la Decea până la Turda.

„Dacă discutăm de Sebeș – Turda, loturile 3 și 4. Sunt într-o fază destul de avansată. Posibilitatea de a fi deschiși la finalul anului există, dar cea mai mică influență negativă, vremea, dacă plouă două săptămâni, ne duc lucrările anul viitor. Mai avem Lugoj – Deva care este în execuție – 15 kilometri, probabilitatea de a fi dați traficului este spre 100%”, a spus Cătălin Homor, directorul general al CNADNR, la Digi 24.

Acesta a explicat și care sunt problemele la autostrada Lugoj-Deva, acolo existând probleme cu emiterea acordului de mediu pentru obținerea autorizației de construcție, dar a precizat că lucrurile se mișcă destul de repede și că, în acest ritm, cei 15 kilometri vor fi gata până la sfârșitul anului. Mai sigură pare a fi situația pentru sectorul de 22 de kilometri dintre Orăștie și Sibiu, spune directorul CNADNR, care a dat asigurări că până la finalul lunii septembrie se va putea circula și pe această porțiune: „Se lucrează, proiectul a fost avizat marți. Există patru expertize tehnice. Este prima oară în ultimii 15 ani când compania își asumă și răspunde pentru reparații în regie proprie”, a spus Homor.

Problemele la autostrada Lugoj-Deva au început deja să apară din cauza fisurilor și a asfaltului lăsat. În ciuda reparațiilor, fostul ministru Costescu spunea că în ultimele luni s-au făcut eforturi pentru revizuirea Acordului de Mediu, că a fost finalizată expertiza tehnicî pentru locul 2, dar și că pe lotul 3 ritmul de execuție s-a îmbunătățit. Din cele 4 secțiuni din lotul 4, două sunt în execuție și două sunt în curs de obținere a autorizațiilor, cu termen până în luna iulie, arăta Costescu într-un bilanț postat online.

Directorul CNADNR a promis, însă, că la sfârșitul lui septembrie șoferii vor putea conduce pe porțiunea care a fost închisă pentru reparații din Sibiu-Orăștie, termenul rămânând tot cel pe care l-a vehiculat și fostul ministru al Transporturilor, Dan Costescu, încă din luna februarie.

Chiar și-așa, cele mai optimiste estimări arată că în România vor fi inaugurați în 2016 mai puțini kilometri de autostradă decât cei 95 pe care CNADNR îi promitea la începutul anului: în luna februarie, fostul ministru al Transporturilor, Dan Costescu vorbea despre 75 de kilometri de șosea care ar fi trebuit dați în folosință până la finalul lunii decembrie.

Situația celor mai importante lucrări la autostrăzile din România

După ce în luna aprilie șeful de la Autostrăzi, Cătălin Homor, declara că pentru secțiunile de capăt ale Autostrăzii Sibiu-Pitești se va începe cât mai curând posibil studiul geotehnic, fostul ministru al Transporturilor, Dan Costescu, a confirmat, la final de mandat, că investigațiile geotehnice au început în luna mai și că numărul utilajelor care desfășoară forajele necesare au crescut în luna imediat următoare. În același timp au fost întocmite și graficele de execuție pentru realizarea studiului de fezabilitate, al cărui termen de finalizare este sfârșitul anului 2016.

După terminarea tuturor formalităților, autoritățile urmează să organizeze licitații pentru proiectarea autostrăzii pe toate sectoarele, termenul pentru finalizarea întregului tronson Sibiu-Pitești fiind anul 2021.

„Este un exemplu clar de contract care odată anulat ar fi indus întârzieri cu noua licitație de până la 24 luni. CNADNR, prin monitorizarea strictă a acestui proiect inițial eșuat, a reușit salvarea sa, asumându-și eventuale întârzieri maxime de 2-3 luni. Termenele au fost devansate cu circa 20 de luni”, a arătat Dan Costescu.

Cele mai alerte lucrări se desfășoară, însă, la tronsonul Gilău-Nădășelu, care face parte din Autostrada Transilvania. În ultimele luni, pentru această porțiune au fost scoase din fondul forestier 7,45 ha de pădure, în așa fel încât lucrările să poată fi continuate. În luna februarie a început și proiectarea tronsonului București – Ploiești (3 kilometri), component a Autostrăzii București-Brașov, iar pe 4 mai a fost emis Ordinul de începere a lucrărilor pentru tronsonul Ogra – Câmpia Turzii.

Contracte de proiectare și execuție au fost semnate și pentru realizarea autostrăzii Brașov-Târgu Mureș-Cluj-Oradea, Secțiunea 2A: Ogra-Câmpia Turzii, Lotul 2, Iernut-Chețani, pentru Sectorul 3A din același drum – Cluj Vest (Gilău) – Mihăiești, dar și pentru Sectorul 1C Târgu Mureș – Ogra Lotul 2: Ungheni – Ogra.

Până la sfârșitul anului 2016 se estimează că vor fi finalizate licitații pentru construcția porțiunii din Autostrada Transilvania, între Nădășelu-Mihăiești-Suplacu de Barcău, dar și pentru începerea amenajării Autostrăzii Brașov-Comarnic, Loturile 1 și 5.

2,4 centrimetri de autostradă pe cap de locuitor

România deține în continuare cea mai mică rețea de autostrăzi pe cap de locuitor din Uniunea Europeană. Doar 2,4 centimetri de autostradă pe cap de locuitor, de trei ori mai puțin decât bulgarii și de opt ori mai puțin decât germanii, demonstrează calculele gândul realizate pe baza ultimelor informații Eurostat.

Cu o companie pentru drumuri și autostrăzi cu un buget anual de aproape 1 miliard de euro, de ce nu avem totuși șosele în România? Contracte cu dedicație, supraevaluări de costuri, plăți pentru lucrări inexistente sunt doar câteva dintre motivele pentru care astăzi, după 26 de ani de la Revoluție, nu avem nici măcar 700 de kilometri de autostradă.

Evoluția anuală a numărului de kilometri de autostradă inaugurați în România:

1972: 98 km
1987: 18 km
2004: 97 km
2007: 50 km
2009: 42 km
2010: 10 km
2011: 50 km
2012: 164 km
2013: 116 km
2014: 22 km
2015: 12 km, închiși 22