Când vom avea, cel mai devreme, o nouă lege a Educației

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a spus că o nouă lege a educației va fi adoptată numai după ce vor fi consultate sindicatele, asociațiile de studenți și rectorii, precum și părinții.

„Sunt consecvent principiului că nu se schimbă regulile în timpul jocului. Așa că este exclus să avem modificări, sau o nouă lege, în timpul anului școlar sau în timpul anului universitar. Modificările ce vor fi agreate la nivel de sistem vor produce efecte începând cu anul școlar sau universitar următor cel mai devreme. O nouă lege a educației este necesară pentru a asigura un cadru în care să poată fi realizate dezideratele, așteptările sistemului de educație. Legea educației trebuie să asigure o stabilitate și o predictibilitate. Aceste două condiții, deși sunt în aparență antagonice, merg împreună. Sistemul educației este un sistem viu, nu poate fi stopat și restartat”, a declarat ministrul.

Dezbaterile pentru noul proiect de lege vor avea loc la Ministerul Educației, după un program stabilit ulterior de reprezentanții instituției. „În momentul în care vom avea un proiect de lege coerent, acesta va fi înaintat Parlamentului României, proiectul de lege nu va fui adoptat prin asumarea răspunderii”, a arătat Cîmpeanu.

LIVE 🚨 Iranul fierbe. Presa americană: Trump vrea să intervină militar în Iran

23:55

ISTORIE De ce protestează iranienii. Care sunt motivele care au stârnit revoltele sângeroase împotriva regimului de la Teheran

23:35

Acesta a spus și cum vede el că ar trebui să arăte o lege a educației în privința învățământului preuniversitar: profesorii care să participe la crearea de manuale, salarizare diferențiată și noi programe curriculare. 

„Una din cerințe este aceea a debirocratizării sistemul de învățământ, profesorii nu trebuie să mai producă documente, trebuie să producă progres școlar, profesorii trebuie să producă manuale școlare de calitate. Noua lege a educației trebuie să asigure condiții optime pentru reforma curriculară. Avem programe curriculare neschimbate de 10-12 ani. O nouă lege a educației trebuie să asigure cadrul în care să se poată fundamenta într-o manieră profesionistă costul standard per elev. Putem să luăm în considerare și o salarizare diferențiată în funcție de rezultatele elevilor și de progresul școlar”, a mai spus ministrul.

În privința învățământului superior, Cîmpeanu consideră că  trebuie să fie consolidată autonomia universitară. „La modul general nu dorim să facem abstracție față de lucrurile care s-au dovedit fiabile în legea 1, sunt multe lucruri car trebuie păstrate”, a spus Cîmpeanu

„În privința clasificării universităților, ministrul a spus că aceasta trebuie să țină cotn de nivelul de internaționalizare a universităților. Trebuie să ținem seama ținem seama de cerințele studenților de reprezentare”, a spus ministrul.

Noul proiect de lege de la care vor plecare dezbaterile publice privind educația din România prevede că sistemul național de învățământ preuniversitar cuprinde: educația timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreșcolar (0-3 ani) și învățământul preșcolar (3-6 ani), ce include grupa mică, grupa mijlocie și grupa mare pregătitoare; învățământul primar, cu clasele I-IV; învățământul secundar, cu învățământul secundar inferior sau gimnazial (clasele V-VIII) și învățământul secundar superior sau liceal (clasele IX-XII), ce include filierele teoretică, vocațională și tehnologică; învățământul profesional, cu anii I și II. Urmează învățământul terțiar non-universitar, care cuprinde învățământul postliceal, cu durata între unu și doi ani.