Capcana ascunsă în datele economice record ale României. „Am mai văzut acest film în 2007-2008″

Cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, de 5,7%, înregistrată de România în al doilea trimestru al anului curent, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut  „este, în primul rând, o creștere bună”, susține Adrian Vasilescu, consilier de strategie în cadrul Băncii Naționale a României (BNR).

„România înaintează pe panta creșterii economice cu cea mai mare viteză din Uniunea Europeană. Sunt câteva cifre care merită să fie luate în considerare din comunicatul dat publicității de INS și, în primul rând, cifra de dezvoltare a industriei. Vedem acolo că deși această creștere economică are ca motor principal consumul, deci eu exclud expresia care este folosită des „se bazează numai pe consum” și spun „are ca motor principal consumul” pentru că o creștere economică nu se poate baza numai pe consum, industria joacă un rol important și crește și ea cu două cifre, 10% creștere în materie de industrie”, a declarat, pentru Gândul, Adrian Vasilescu. 

România are „nevoie de recuperări”, iar cuvântul „recuperare” este unul „de ordine pentru noi” având în vedere decalajele pe care le avem în raport cu țările dezvoltate. Ce ne lipsește totuși?  „Al doilea pilon, absolut necesar al creșterii economice și anume sustenabilitatea”, arată Vasilescu.

POLITICĂ Victor Ponta vrea să plătească AMENDA românului care a scris pe gardul de la Cotroceni „Trădătorule, pleacă”

18:10

CINEMA „Singur Acasă”, „disecat” după 32 de ani. Ce eroare majoră ar conține filmele cu Kevin: „Nimeni nu se întreabă…”

18:05

„Asta ar fi expresia sănătății creșterii economice. Nu o avem, încă, și trebuie să dăm bice în această privință că altfel vom face creștere economică fără să asigurăm și necesara bunăstare”, susține consilierul de strategie în cadrul BNR.

 „Aproximativ două treimi din creștere este alimentată de consum: mâncăm, bem, ne schimbăm garderoba, cumpărăm produse (electrocasnice în special) și călătorim. Într-adevăr, crește și cifra de afaceri din industrie (+10%) și servicii (+8%), dar acestea contează prea puțin în formarea PIB. Cumparam mai mult decât producem, și diferența se duce în importuri.”, a susținut Iancu Guda, președintele asociației analiștilor financiari-bancari, într-o postare pe Facebook. 

Creșterea economică este însoțita de majorarea deficitelor, a adăugat el, precizând că statul cheltuie mai mult decât încasează, iar acest decalaj crește. Veniturile fiscale cresc mai lent decat prognoza (+4% fata de +7,5%), în timp ce cheltuielile publice cresc mult mai accelerat (salarii +20%, ajutoare sociale +10%). De asemenea, investițiile străine scad pe fondul neîncrederii. 

„Am mai vazut acest film, a rulat cu alți actori, aceeași piesă, în 2007-2008. Singura intrigă care lipseste este o criza externă majoră. Au trecut 10 ani de la ultima, iar finanțele internationale sunt afectate de un șoc major aproape la fiecare 10 ani”, a concluzionat el. 

„Creșterea economică e bună și pe consum, și pe investiții”, este de părere și  Andreea Paul, președinte al organizației neguvernamentale INACO și fost vicepreședinte al PNL. „E necesară creșterea nivelului de trai în România inclusiv prin impulsionarea veniturilor românilor”, însă nu într-un mod dezechilibrat, cu „creșteri salariale disproporționate care nu au nicio legătură cu un sistem unitar corect, just, echilibrat de salarizare”, a adăugat ea. 

„Când tu ai pensionari cu 120 de milioane pe lună și altul cu 980 de lei pe lună, lucrurile nu funcționează bine. Cel mai grav, în România, este că nu se discută despre creșterea progresului social în tandem cu creșterea competitivității. Nu există competitivitate economică la nivel global fără progres social. În următorii ani, lucrurile nu se arată roze. 2008 l-am trăit cu toții, nu cred că l-au uitat românii”, a declarat, pentru Gândul, Andreea Paul.

Cu toate acestea, alta ar fi întrebarea cheie, cel puțin în viziunea fostului deputat liberal, și anume „ce facem cu această creștere economică și cum o redistribuim în România?”. Asta în contextul în care vorbim „despre o gestionare foarte slabă a uneia dintre cele mai ridicate ritmuri de creștere economică din Uniunea Europeană”  în condițiile în care cheltuielile cu investițiile au scăzut cu 19% în primele șase luni ale acestui an în timp ce cheltuielile cu personalul bugetar au crescut cu 19,5%, iar cheltuielile cu asistența socială au crescut cu aproape 10%, potrivit Andreei Paul.

La toate acestea se adaugă colectarea deficitară a impozitelor și taxelor la bugetul de stat. „Pe primele șase luni noi avem așa: o cădere a încasărilor la buget din impozitul pe profit cu 6%, avem o cădere a încasărilor din accize cu 7,6%, o scădere a încasărilor din TVA cu 4,3%”, a adăugat fostul vicepreședinte al PNL.

În tot acest timp, „se fac promisiuni pe datorie”, spune Paul, care evidențiază faptul că pe primele luni ale acestui an datoria externă a României a crescut cu 2%, însemnând cu aproximativ cu două miliarde de euro.

„Dacă mergi pe creștere economică și o împletești cu adâncirea îndatorării, evident că la un moment dat te îneci. Readuc în discuție momentul anului 2008. 2008 era un an cu o creștere economică fulminantă, cu un deficit bugetar uriaș și ne-a lovit în moalele capului, în plină criză economică, când la guvernare era și PSD și PNL. Când economia a căzut și a trebuit să faci ajustările bugetare”, a arătat Paul, care nu consideră creșterile salariale anunțate de Guvern a fi sustenabile.

Reamintim că România a înregistrat cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, de 5,7%, în al doilea trimestru din 2017 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, fiind urmată de Letonia, cu 4,8%, potrivit unui raport al Eurostat publicat miercuri.

De asemenea, potrivit Institutului Național de Statistică, Produsul Intern Brut a crescut în semestrul I 2017 cu 5,8% pe seria brută, iar în trimestrul II creșterea a fost de 1,6% față de trimestrul anterior și de 5,9% față de același trimestru din 2016.