Zeci de kilograme de substanțe stupefiante au fost confiscate anul trecut de către polițiștii de frontieră și celelalte structuri implicate în combaterea traficului de droguri la granițele țării, iar cei implicați în afaceri cu stupefiante, pe numele cărora au fost deschise dosare penale, provin din țări precum Republica Moldova, Bulgaria, România, Franța, Nigeria, Albania, Polonia, Serbia, Rusia, Belgia și Cehia.
„În anul 2017, polițiștii de frontieră – independent sau în colaborare cu lucrători ai structurilor cu competențe pe linia combaterii traficului ilegal de droguri și substanțe interzise au depistat 35,19 kg canabis, 1,67 kg cocaină, 0,017 kg. hașiș, 391.444 pastile, 29.603 fiole și 0,92 kg. substanțe anabolizante, 207 pastile și 161 kg. alte substanțe interzise, 11.620 produse farmaceutice, 4 pastile amfetamine și 85 litri alte substanțe toxice”, se arată într-un răspuns al Poliției de Frontieră Române la solicitarea MEDIAFAX.
Una dintre cele mai importante capturi înregistrate de polițiști anul trecut a avut loc pe 26 aprilie. Atunci polițiștii de frontieră din Moravița, județul Timiș, au observat, cu ajutorul sistemului de supraveghere cu termoviziune, o persoană care se deplasa pe jos dinspre Serbia spre România, cu două bagaje voluminoase. Agenții au constatat că bărbatul transporta 50 de pachete ambalate în folii ce conțineau o substanță vegetală mărunțită în greutate de aproximativ 34 de kg, respectiv canabis.
Granițele României au fost încercate de către traficanții de droguri și pe parcursul acestui an. Conform Poliției de Frontieră, „în primele 9 luni ale anului 2018, polițiștii de frontieră – independent sau în colaborare cu lucrători ai altor structuri au depistat 23,239 kg.cocaină, 16,935 kg.canabis, 6,2 kg heroină, 390 de gr.hașiș, 118 gr.marijuana, 5000 l precursori, 960 pastile și 30 fiole anabolizante, 6,73 kg și 484 pastile din alte categorii de stupefiante, 861 pastile, 5 fiole și 7,154 kg. Substanțe psihotrope, 5,724 kg.și 45 pastile amfetamine”.
Persoanele implicate în traficul de droguri pe numele cărora s-a început urmărea penală provin din țări precum Austria, Bulgaria, Elveția, Kenya, Republica Moldova, Nigeria, Polonia, România, Serbia, Spania, Suedia, Turcia și Ucraina.
Unul dintre cazurile de trafic de droguri înregistrate în acest an a avut loc la sfârșitul lunii august când polițiștii de frontieră de la Nădlac au prins un străin care transporta cu mai multe mașini nu mai puțin de 5 tone de anhidridă acetică, un precursor de droguri, și 20 de kilograme de cocaină de o puritate de aproximativ 99 la sută.
În ultimii doi ani, la nivelul țării au fost înregistrate mii de cazuri în care persoane au fost implicate în traficul de droguri. În Capitală, unul dintre cele mai mari bazine de comercializare a stupefiantelor din țară, au fost înregistrate între 2016-2018 în jur de 7.000 de infracțiuni pe legea privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.
Conform Inspectoratului General al Poliției Române, în 2016, în București au fost constatate peste 1.600 infracțiuni, în anul 2017 – peste 3.200, iar în acest an- peste 2.000 de astfel de fapte.
Comparativ, în județul Iași, în 2016 au fost constatate 247 de infracțiuni pe aceeași lege privind combaterea traficului și consumului de droguri, în 2017 -180, iar în anul 2018 – peste 150.
În același timp, debutul vârstei de consum a substanțelor psihoactive în rândul tinerilor este de 13 ani, anunță Agenția Națională Antidrog (ANA), precizând că în 2016, peste 300 de copii au beneficiat de tratament ca urmare a consumului de droguri. Cel mai mare nivel al consumului este înregistrat la canabis – 8,1%. Urmează noile substanțe psihoactive cu 5,1%, solvenți/ substanțe inhalante cu 3,6% și cocaină cu 3,3%.
Agenția Națională Antidrog mai precizează că există o legătură întreabsenteismul școlarși consumul de droguri. „În rândul celor care au declarat consum de droguri ilicite cel puțin o dată în viață se regăsesc într-o proporție mai mare, comparativ cu cei care nu au consumat niciodată, elevii care au absentat nemotivat de la ore în ultimele 30 de zile:56%față de 46,6%. Consumul de droguri poate fi o cauză, însă absenteismul nu este generat neapărat de consumul de droguri”.
„Situația esteîngrijorătoare. Drogurile devin populare în rândul elevilor. Problema este lipsa informării despre consumul de droguri real și efectele acestuia. „Cântarea României” în școală despre consumul de droguri a fost penibilă. A încurajat consumul de droguri pentru că e haios de prost făcut. Copiii nu înțeleg efectele drogurilor, nu sunt suficient de informați.(…) Sunt traficanți de droguri cunoscuți de ani de zile care sunt în comunitate fără nicio problemă. De exemplu, în Ferentari (n.r. – cartier din București) există persoane care vând droguri și chiar sunt cunoscute. Chiar și Poliția îi cunoaște, dar nu acționează împotriva lor.(…)Părințiisunt la fel de dezinformați. Ei se trezesc și devin conștienți de acest lucru în momentul în care copiii lor devin consumatori și caută soluții disperate. Dacă părinții nu sunt documentați, în mod sigur nu vor putea să preîntâmpine un dezastru,” a declarat pentru Mediafax, sociologulCiprian Necula.