Care este adevărul despre infecțiile din spitalele românești. Medic român: este imposibil să fie așa

„În România, aceste infecții sunt subraportate. Toate eforturile pe care le-am depus au fost pentru a cunoaște în sensul real numărul de infecții, pentru a împiedica transmiterea acestor germeni. (…) Pe raportarea națională statistică, rata de incidență este de 1 – 1,2%. În cadrul sentinelei, pe care noi am inițiat-o și care funcționează de patru ani, în principal pentru tipurile de infecții în secțiile cu cel mai mare risc, și anume cele de terapie intensivă, s-a ajuns să fie raportate și rate medii – pe cele 12 spitale care intră în această sentinelă – de 4%. Chiar am avut un spital care și-a recunoscut realmente problema, cu o incidență de 20% în secția de terapie intensivă”, a spus Roxana Șerban, la conferința „Antibioticele – utilizarea în exces și rezistența, impact major asupra sănătății publice” , organizată la Institutul Național de Sănătate Publică de Administrația Prezidențială.

Potrivit medicului, infecțiile nosocomiale sunt cel mai frecvent provocate de germeni care sunt rezistenți la antibiotice.

Președintele Societății Române de Microbiologie, Alexandru Rafila, a confirmat și el că în România cazurile de infecții nosocomiale sunt subraportate.

De asemenea, reprezentantul Organizației Mondiale a Sănătății pentru România, Victor Olsavszky, a spus că în România se poate vorbi despre un slab control al infecțiilor nosocomiale.

„Acest lucru, cel puțin pentru România, s-a tradus în aceste cifre pe care le-ați auzit. Este imposibil ca România, în sistemul sanitar pe care îl cunoaștem foarte bine, să aibă o incidență a infecțiilor spitalicești nosocomiale sub media UE, sub americani. Este imposibil. Acest lucru nu se întâmplă numai în România. Se întâmplă în multe alte țări, acest lucru trebuie adresat, pentru că spitalul rămâne în continuare un rezervor important, o sursă importantă de germeni gata rezistenți la antibiotice”, a spus Olsavszky.

Administrația Prezidențială anunța, joi, într-un comunicat că „România se află între primele trei state din Europa în ceea ce privește nivelul ridicat al consumului de antibiotice, astfel încât încadrarea acestei practici drept problemă de siguranță națională nu este una nejustificată”.

Administrația Prezidențială a organizat, joi, la inițiativa Societății Române de Microbiologie, dezbaterea „Antibioticele – utilizare în exces și rezistență, impact major asupra sănătății publice”, cu prilejul Zilei Europene de Conștientizare asupra Consumului și Rezistenței la Antibiotice.

„În condițiile în care țara noastră se află între primele trei state din Europa în ceea ce privește nivelul ridicat al consumului de antibiotice, încadrarea acestei practici drept problemă de siguranță națională nu este una nejustificată. Astfel, Administrația Prezidențială își propune să ofere, cu acest prilej, experților prezenți la eveniment o platformă de dialog și dezbatere în vederea identificării de soluții concrete și strategii de interes național adaptate sistemului de sănătate din România”, precizează sursa citată.

Rezistența la antibiotice reprezintă o amenințare reală la adresa sănătății publice atât la nivel național, cât și la nivel internațional, fiind tema majoră a celui mai recent summit al liderilor G7 desfășurat la Schloss Elmau, Germania (7 – 8 iunie 2015).

„Creșterea continuă a rezistenței microbiene la antibiotice a atins în ultimii ani nivelul unei amenințări serioase la adresa sănătății populației la nivel internațional. Avem, din păcate, o cunoaștere limitată a dimensiunilor fenomenului în țara noastră. Ceea ce știm este extrem de îngrijorător și au fost parcurși prea puțini pași în comparație cu celelalte state europene către controlul rezistenței microbiene. Este necesară identificarea de soluții pentru a defini obstacolele ce trebuie depășite în cadrul unui program de acțiune național destinat combaterii rezistenței la antibiotice”, a afirmat, în cadrul dezbaterii, Diana Păun, consilier de Stat în Departamentul Sănătate Publică al Administrației Prezidențiale.