Care sunt avantajele și dezavantajele învățământului SIMULTAN pentru elevii de la sat
Simona Alexandra Călin este învățătoare la școala din Drașov, comuna Șpring din județul Alba, la care învață circa 120 de elevi. Anii trecuți, și la gimnaziu erau clase cu predare simultană, însă acum această metodă se mai practică doar la clasele I-IV, din cauză că numărul de elevi este insuficient pentru a forma clase omogene.
Simona Alexandra Călin a vorbit, într-un interviu acordat corespondentului Mediafax despre greutățile pe care le întâmpină elevii care învață în mediul rural și deopotrivă despre greutățile profesorilor.
Care sunt greutățile care le întâmpină profesorii și elevii din satele românești?
La ciclul primar este o problemă la clasa cu predare simultană și va mai fi pentru că numărul de copii scade. Toți copiii fac clasele I-IV simultan sau două clase, trei clase simultan, depinde de fiecare unitate.
Cum reușesc copiii să învețe în aceste condiții și cum reușesc profesorii să le predea?
Sunt avantaje și dezavantaje. Pentru cadrul didactic este un dezavantaj pentru că timpul practic se înjumătățește. Și pentru elevi putem spune, dar elevii au avantajul în cazul în care unele cunoștințe le-au uitat sau nu le-au dobândit la timpul potrivit și le pot relua în momentul în care se predă la clasă simultan. Tipul acesta de învățământ îi învață să lucreze independent, să gândească, pe când, în cazul unei clase de sine-stătătoare, vă dați seama, orice problemă au, întreabă profesorul sau învățătorul, ei având tot timpul activitate directă.
Învață bine elevii de la sat?
Ca la oraș. Sunt elevi și clase bune, sunt elevi și clase slabe. Ca peste tot, nu există pădure fără uscăciuni. Sunt elevi de 10, sunt elevi repetenți. Au ieșit medici, au ieșit ingineri de la învățământul simultan. Este puțin mai greu, cu avantaje și dezavantaje. Să știți că la sat sunt mult mai respectuoși elevii. Bineînțeles, sunt și la noi obraznici. Acest lucru depinde foarte mult și de familie.
Este un avantaj că, în majoritatea școlilor din mediul rural, sunt mai puțini elevi într-o clasă?
Sigur că da, pentru că ei sunt ascultați și verificați zilnic. Ies la tablă de două ori într-o oră de curs, pe când la oraș, unde sunt 30, vă dați seama când le vine rândul să iasă la tablă sau să le fie verificată tema de acasă.
Au suficienți bani părinții pentru a achiziționa materialele didactice și rechizite?
Să știți că sunt și cazuri sociale, dar părinții muncesc, majoritatea la oraș, fac naveta și se descurcă. Sunt elevi cu situații bune și foarte bune, dar și elevi care sunt ajutați de școală, prin inspectorat, cu rechizite, bursede la primărie, sunt diferite programe care îi sprijină. La magazinele din sat se aduc produse de papetărie, dar marea majoritate își achiziționează ceea ce au nevoie pentru școală din orașele vecine.
Numărul elevilor din mediul rural scade constant…
Urmează restrângerile, să ajungem și noi ca cei din Occident, pentru că numărul de copii scade, nici guvernul oricare ar fi, nici primarul, de orice culoare politică ar fi, nu poate să susțină atâtea clădiri. Și școlile primesc bani după numărul elevilor, avem costul standard per elev. Avem Legea Educației, Nr1. /2011, care ne spune exact numărul de copii, ce este permis, ce nu. Noi, tinerii, facem câte un copil – doi, care are trei e minune.
Foto: Hepta