Care sunt cele 12 tipuri de cancer care se transmit din generație în generație

Cercetătorii americani susțin că cele 12 tipuri de cancer pentru care este dovedit că sunt declanșate și de mutații genetice moștenite sunt cancerul ovarian, de stomac, la sân, la prostată, două tipuri distincte de afecțiuni ale plămânilor, cancerul țesutului glial, la cap și la gât, cancerul endometrial, la rinichi, glioblastomul și leucemia acută mieloidă. Descoperirile făcute de cercetătorii de la Universitatea din Washington sunt extrem de valoroase, pentru că deschid calea unei testări cu rezultate mult mai precise pentru depistarea celulelor canceroase aflate în structura ADN-ului uman. De asemenea, acestea pot să determine producerea unei game mai variate de teste pentru tumori din ce în ce mai diverse.

„Era general cunoscut faptul că, în ceea ce privește cancerul ovarian și pe acela la sân, aceste forme de boală au o componentă semnificativă de moștenire genetică, pe când la altele, precum leucemia acută mieloidă și cancerul la plămâni, contribuția genetică moștenită este mult mai mică”, a declarat doctorul Li Ding, autorul studiului.

Oamenii de știință au analizat informația genetică a mai mult de 4.000 de bolnavi de cancer, iar studiile au revelat mutații genetice prezente în tumori care i-au ajutat pe cercetători să identifice genele fundamentale care ar putea avea un rol în dezvoltarea cancerului. Totuși, cercetarea nu face diferența între mutațiile genetice prezente la naștere și acelea dobândite de o persoană de-a lungul vieții.

VIDEO AUR cere în Camera Deputaților „constatarea încetării mandatului de președinte al lui Iohannis”. Suciu (PSD): Nu există consens asupra propunerii

13:13

POLITICĂ Calendarul alegerilor prezidențiale. Guvernul ar putea lua o decizie pe 8 ianuarie/ Surse liberale: primul tur, la finalul lunii martie

13:09

Noul studiu a dorit să scoată la iveală componentele moștenite ale diverselor forme de cancer. În acest scop, cercetătorii au alăturat secvențe genetice extrase din celulele normale ale subiecților care conțin elemente de biodistribuție, adică informația genetică moștenită de la ambii părinți. Prin studierea acestor straturi informaționale, oamenii de știință au putut compara o bază genetică de referință pe care au prezentat-o subiecții la naștere, pentru a identifica dacă mutațiile asociate cancerului erau deja prezente. 

Dacă genele unuia dintre părinți erau deja modificate în momentul nașterii copilului, genele celuilalt părinte pot, deseori, să compenseze aceste mutații. Oricum, oamenii care se găsesc în această situație încă de la apariția pe lume sunt mult mai vulnerabili la o „recidivă”. Aceasta înseamnă că, pe măsură ce îmbătrânesc, prezintă un risc mai mare să dezvolte mutații genetice care să determine cancer.

Din cele 114 gene deja cunoscute ca având legătură cu producerea cancerului, cercetătorii au descoperit mutații rare care influențează apariția a 12 tipuri de cancer. Studiul a conchis că 19% dintre cancerele ovariene prezintă astfel de modificări la nivelul celulelor moștenite. Pe de altă parte, în ceea ce privește cazurile de leucemie acută mieloidă, doar 4% sunt influențate de moștenirea genetică.

Mai mult, oamenii de știință au descoperit și că 11% dintre îmbolnăvirile de cancer la stomac sunt date și de structura ADN-ului, un lucru surprinzător pentru că acest procent apare drept similar cu cel descoperit la cancerul la sân.

„Am identificat și un număr semnificativ de mutații în ceea ce privește genele BRCA1 și BRCA2, prezente și în alte tipuri de tumori în afară de cancerul la sân, cum ar fi cancerul la stomac sau la prostată, de exemplu. Aceste descoperiri sugerează că ar trebui să acordăm o atenție sporită potențialei implicări a acestor gene și în alte tipuri de cancer”, a spus doctorul Ding pentru Daily Mail.

Testarea la femei pentru genele BRCA1 și BRCA2 pentru evaluarea riscului de a dezvolta cancer la sân s-a dovedit a fi extrem de utilă în eforturile de prevenire a acestei boli. În plus, testarea genetică poate să dezvăluie și alte tipuri de mutații care au, deocamdată, consecințe necunoscute – ceea ce înseamnă că riscul de cancer nu poate fi evaluat. Oamenii de știință susțin, însă, că aceste descoperiri sunt abia la început și că ele nu sunt suficiente pentru ca oamenii să poată lua decizii în ceea ce privește sănătatea lor doar pe aceste fundamente.