Prima pagină » Știri » Casa Elisabetei Rizea, luptătoarea anticomunistă din Nucșoara, va deveni muzeu

Casa Elisabetei Rizea, luptătoarea anticomunistă din Nucșoara, va deveni muzeu

Casa Elisabetei Rizea, luptătoarea anticomunistă din Nucșoara, va deveni muzeu
Un proiect de construire a unui spațiu memorial în grădina și casa lui Gheorghe și Elisabetei Rizea, eroină a rezistenței anticomuniste românești, situată în comuna Nucșoara, din județul Argeș, a fost lansat vineri seară, într-un eveniment găzduit la Palatul Elisabeta din Capitală.

Inițiativa aparține Asociației Elisabeta Rizea și Centrului de Studii în Istorie Contemporană, sprijinite de Casa Regală a României.

Casa soților Rizea se află în comuna Nucșoara, în județul Argeș, a fost construită în 1931, iar regele Mihai a fost găzduit într-una dintre camerele acesteia. Aceeași cameră a devenit, în 1949, locul în care partizanii lui Toma Arnăuțoiu au depus jurământul de fidelitate al haiducilor.

Aceste istorii l-au făcut pe Bogdan Vârvoreanu, strănepotul Elisabetei Rizea, să inițieze proiectul prin care locuința eroinei rezistenței anticomuniste să treacă în circuitul turistic.

„Cu un an în urmă, generația de astăzi a familiei eroinei noastre naționale Elisabeta Rizea au formulat o invitație majestății sale și mie de a vizita Nucșoara și de a vedea acest modest, dar atât de plin de semnificație patrimoniu familial, devenit național între timp, pe care îl reprezintă gospodăria predecesorilor acestora, Elisabeta Rizea și curajosul său soț. Desigur, nu este nimic de mirare că proprietatea se află într-o stare proastă fizică. Nu este nici primul, nici ultimul caz în care membri ai societății civile, personalități culturale, din presă sau din lumea diplomatică ajută la refacerea unei părți din patrimoniul național. În cazul Elisabetei Rizea, lucrurile stau puțin diferit pentru că toată această zestre morală pe care ea a lăsat-o, modelul acesta de curaj uman ieșit din comun și atât de puțin cunoscut de către societatea noastră și mai ales de către cea vest europeană, are încă multe de spus”, a spus principele Radu, la evenimentul de vineri seară.

Acesta a vorbit despre necesitatea construirii spațiului memorial: „Dacă, în fiecare vară, primăvară și toamnă, în acest spațiu al memoriei românești s-ar perinda elevi și studenți, ar avea loc colocvii, întâlniri, mese rotunde, dialoguri, de la câteva persoane până la câteva sute de persoane, această moștenire a Elisabetei Rizea ar depăși pragul familiei ei și ar intra în plină societate românească și în viitorul ei pe care îl dorim cât mai puțin confuz”.

După ce a anunțat că lansează public proiectul Casa Elisabeta Rizea, arhitectul Matei Damian, unul dintre membrii Asociației Elisabeta Rizea, a vorbit despre acțiunea de restaurare a obiectivului și introducerea lui din circuitul privat în cel public.

„Pentru a putea realiza acest deziderat, proiectul presupune integrarea casei într-un ansamblu memorial. Casa urmează să fie deservită de două edificii noi, un corp administrativ și o sală multifuncțională pentru conferințe, proiecții și expoziții”, a spus arhitectul Matei Damian.

„Considerăm că avem datoria morală față de generația de martiri și de eroi care s-au luptat și s-au jertfit pentru ca noi astăzi să fim liberi. Povestea lor trebuie transmisă și tinerilor de astăzi, pentru că ei, partizanii din munți și foștii deținuți politic, constituie capitalul nostru de onoare și, cu siguranță, coloana vertebrală a demnității românești. Povestea Elisabetei Rizea și a grupului de partizani Haiducii Muscelului este strâns legată și de regele Mihai. În tinerețe, regele Mihai a vizitat satul Nucșoara și a legat o strânsă legătură cu sătenii din Nucșoara, dar mai ales cu soții Rizea. Regele a fost oaspetele lor, fiind găzduit pentru o noapte chiar în camera din dreapta a casei. În 1948, în aceeași cameră, grupul de partizani, conduși de locotenentul Toma Arnăuțoiu, a depus jurământul de fidelitate al haiducilor”, a mai povestit arhitectul.

Elisabeta Rizea (1912 – 2003) a devenit, după 1990, un simbol al demnității și al rezistenței împotriva comunismului. Alături de soțul ei, Gheorghe, a participat la organizarea și sprijinirea grupului de partizani condus de Toma Arnăuțoiu. A fost închisă pentru faptele ei între 1950 -1 956 și 1958 – 1964. În prezent, casa în care au locuit și în care au depus jurământul mai mulți membri ai grupului se află într-o stare precară, fiind locuită doar ocazional de familia Vârvoreanu, potrivit www.casaelisabetarizea.ro.

Amenajarea peisageră a grădinii va fi altă componentă importantă a complexului memorial. Asociația vrea să amenajeze un mic amfiteatru de vară, o zonă de șezătoare cu vatră tradițională și să construiască un foișor de observație în punctul cel mai înalt al terenului. Vizitatorii vor avea ocazia să se bucure de activități educative, să asiste la prelegeri, proiecții de filme documentare, potrivit inițiatorilor.

Casa soților Rizea va fi amenajată cât mai simplu și mai aproape de forma ei originală, iar expoziția permanentă va fi găzduită de pereții sălii multifuncționale. Ea va fi dedicată biografiei lui Gheorghe și Elisabetei Rizea, cu accent pe rolul jucat de ei în sprijinirea grupului de rezistență armată condus de Toma Arnăuțoiu.

Potrivit aceleiași surse, intervențiile de urgență asupra casei soților Rizea sunt programate să înceapă în toamna acestui an.

Mai multe informații despre proiect și despre modul în care pot fi făcute donații pot fi găsite pe pagina www.casaelisabetarizea.ro.

foto: captură youtube.com

Citește și