Cât ar mai fi trăit Nicolae Ceaușescu, dacă nu ar fi fost executat. Boala secretă a liderului comunist, din rapoartele CIA
Nicolae Ceaușescu a murit la 25 decembrie 1989, în fața plutonului de execuție, la câteva minute după ce magistrații l-au condamnat pedeapsa capitală. Liderul comunist suferea, însă, de mai multe afecțiuni și cu câteva luni înainte de a fi ucis a intrat în stare de precomă. Potrivit unor medici români, dar și unor surse CIA Ceaușescu ar fi fost diagnosticat cu o boală extrem de gravă, motiv pentru care zilele îi erau numărate.
Nicolae Ceaușescu a fost ucis de plutonul de execuție, la 25 decembrie 1989. Există surse din cadrul CIA, precum și medici români ai vremii, care spun că Nicolae Ceaușescu suferea de o boală foarte gravă și nu mai avea mult de trăit.
Ceaușescu fusese diagnosticat cu câteva afecțiuni pe care reușea să le țină sub control, una dintre acestea fiind diabetul zaharat. Liderul comunist Ceaușescu a refuzat, însă tratamentul cu insulină, la sfaturile Elenei Ceaușescu care se temea ca soțul să nu devină dependent. Ceaușescu gestiona boala cu o dietă strictă și ceaiuri naturiste.
De alimentația lui Ceușescu ca și de tratamentul pentru diabet se ocupa profesorul universitar Iulian Mincu, cel care fondase și Institutului Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice „Prof. dr. N. Paulescu”. Era de altfel cel mai bun specialist în domeniu, la aceea vreme. Odată cu agravarea bolii, Ceaușescu a fost la un pas de moarte în aprilie 1989, când aa suferit o precomă, după ce glicemia a depășit de trei ori normalul. Elena Ceaușescu a fost convinsă de necesitatea insulinei așa viața liderului comunist a fost salvată cu doze șoc intravenoase de insulină.
Afecțiunea gravă, ce-i măcina organismul lui Nicolae Ceaușescu, se presupune că ar fi fost cancerul de prostată.
Președintele american, Ronald Reagan, fusese informat, în 1985, printr-un raport CIA al colonelului George Kolt, că liderul comunist român Nicolae Ceaușescu trebuia să fie operat de cancer de prostată.
La vremea aceea, publicații americane precum Washington Post vehiculau că Ceaușescu ar mai fi avut de trăit cel mult până în vara lui 1986. Starea de sănătate a dictatorului român devenise un subiect de interes la nivel internațional.
Fostul ministru de externe al erei comuniste, Ștefan Andrei, declara că și rușii erau interesați de starea de sănătate a lui Ceaușescu, în contextul unor eventuale consecințe politice pe care le-ar fi avut moartea președintelui comunist.
Sovieticii ar fi mers la extreme pentru a obține orice informație crucială despre soarta lui Nicolae Ceaușescu în funcția de conducător al României. Se spune că urina lui Ceaușescu ar fi fost recuperată la Moscova și analizată de medicii ruși, iar verdictul a fost că Ceaușescu nu mai avea mult de trăit, poate până în vara lui 90.
„Noi știm că Nicolae Ceaușescu e grav bolnav, va mărturisi Aleksandr Iakovlev, fost secretar al CC al PCUS cu probleme internaționale.
Pe chestiunea apropiatei sale morți – cel târziu în 1990! – sovieticii au încercat să exercite influență în nucleul decizional de la București. Invocau rezultatul unei analize de urină, recoltată lui Ceaușescu, fără știrea lui, în timpul unei vizite la Moscova, după mărturia lui Ștefan Andrei”, precizează specialistul Lavinia Betea în „Ceaușescu și epoca sa”, potrivit Adevărul.ro.
Medicii ruși susțineau că diabetul îi afectase puternic rinichii și că toate aceste probleme de sănătate coroborate preconizau că sfârșitul lui Nicolae Ceaușescu era aproape.
”Prăbușirea psihosomatică i-au remarcat-o și cei care l-au văzut în ultima vizită la Moscova : posomorât, frământat, bâlbâit mai tare ca de obicei , uneori cu urme de salivă la colțul gurii”, precizează Lavinia Betea în aceeași lucrare. Sistemul său nervos este serios afectat”, preciza și Valeri Musatov , fost prim adjunct al șefului Secției Internaționale al CC al PCUS.