Prima pagină » Știri » Cât costă corupția în achizițiile publice. Studiu OLAF: În România, una din trei licitații este fraudată. VIDEO

Cât costă corupția în achizițiile publice. Studiu OLAF: În România, una din trei licitații este fraudată. VIDEO

Un studiu publicat de Oficiul European de Luptă Antifraudă arată că în România în cazul licitațiilor pe bani europeni în unul din trei cazuri se dă mită. Analiza OLAF arată că probabilitatea ca o licitație pe fonduri europene să fie fraudată este între 28-35%. Costurile totale directe ale corupției în achizițiile publice în 2010 pentru cinci sectoare studiate în 8 state membre ale Uniunii Europene sunt estimate între 1,4 și 2,2 miliarde €.

Un studiu publicat de Oficiul European de Luptă Antifraudă arată că în România, în cazul licitațiilor pe bani europeni, în unul din trei cazuri se dă mită. Analiza OLAF arată că probabilitatea ca o licitație pe fonduri europene să fie fraudată este între 28-35%. Costurile totale directe ale corupției în achizițiile publice în 2010 pentru cinci sectoare studiate în 8 state membre ale Uniunii Europene sunt estimate între 1,4 și 2,2 miliarde €.

CITEȘTE AICI REZUMATUL STUDIULUI

„Comisioanele ilicite apar în aproximativ 1 caz din 3. Această practică apare ca fiind răspândită în mod egal în toate sectoarele. Comisioanele ilicite sunt forma de corupție cel mai des întâlnită în Spania și România”, se arată în stiudul OLAF.

Analiza OLAF a avut în vedere 206 cazuri din cele opt state UE analizate. Dintre aceste cazuri, 108 au fost catalogate drept cazuri de corupție. Dintre acestea, 16 cazuri provin din România. Pe ansamblu, pierderea publică directă întâlnită în cazurile de corupție analizate se ridică la 904 milioane de euro.

Cazurile au fost adunate din cele 8 țări studiate, în următoarele sectoare: Construcții rutiere & feroviare, Apă & Deșeuri, Construcții urbane/de utilități, Formare profesională, Cercetare & Dezvoltare/ Tehnologie/Medical.

Analiza a fost realizată de OLAF la solcitarea europarlamentarului român Monica Macovei. Oarecum surprinzător, studiul arată că România nu este pe primul loc în UE în privința probablității ca o licitație să fie coruptă. Potrovit studiului, Spania are un procent de 34-41% probabilitate ca licitațiile să fie fraudate, Lituania este pe locul doi cu un procent de 31-37%. România ocupă locul trei în acest clasament cu o estimare a licitațiilor fraudate de  28-35%.

Comisarul resposabil de taxe, audit si antifraudă, Algirdas Gediminas Semeta a declarat că statele membre au raportat destul de puține cazuri de corupție în domeniul achizițiilor pe fonduri europene. „Se pare că acest tip de faude sunt încă ascunse controlului public”, a declarat comisarul european. Potrivit oficialului UE în ultimul an au fost raportate doar 9 cazuri de fraudă pe fonduri structurale în întreaga comunitate europeană. 

Algirdas Gediminas Semeta a explicat că una din soluțiile UE pentru a lupta împotriva fraudării fondurilor UE este creearea unei noi instituții. Este vorba despre Procurorul European, o instituție care va prelua o parte din atribuțiile OLAF. 

Același studiu OLAF arată că România ar fi pe locul trei la acordarea de comisioane ilicite, adică la mituirea funcționarilor publici responsabili de licitațiile pe fonduri europene. Potrivit studiului pe primul loc se clasează Spania, România pe locul doi iar pe trei Polonia. De menționat că acest studiu a avut în vedere doar opt state membre UE. Vezi mai jos detalii din studiu

Studiul mai arată că din eșantionul de licitații analizate, în România a rezultat că 56% din bugetele proiectelor din fonduri UE sunt pierdute din diferite considerente: fraude, incompetență sau proiectele nu mai sunt eficiente. „Mai grăitor este costul mediu pe caz ca procent din bugetul mediu. În acest sens, 56% din bugete sunt pierdute în cazurile din România, totuși aceste pierderi sunt concentrate în proiecte mici, iar ponderea generală a bugetului pierdut este de 16%”, se arată în studiul OLAF.

În 2010,  2406 miliarde de euro (aproximativ 20% din PIB-ul UE) au fost cheltuite de guverne, sectorul public și furnizorii de servicii de utilități pentru lucrări publice, bunuri și servicii. Însă nu toate domeniile în care se fac cheltuieli publice sunt acoperite de norme/reguli privind achizițiile publice.

Autor

Citește și