Cât de ECO sunt hipermarketurile în care îți faci cumpărăturile și câte produse cu adevărat românești găsești în ele

Hipermarketurile au început să comercializeze mai multe fructe și legume provenite din România, însă nu există deloc astfel de alimente provenite din agricultura ecologică, se arată în a treia ediție a studiului „Retailer Scorecard” privind performanța de mediu a primelor 11 hipermarketuri din România realizat de WWF și lansat la Gândul LIVE. Invitații lui Claudiu Pândaru au fost  Magor Csibi – director WWF-România, Cristina Haită – Corporate Partnerships Coordinator WWF-România și Bogdan Olteanu (viceguvernator BNR).

EXTERNE Vladimir Putin, MESAJUL care pune pe jar o lume întreagă. Președintele rus amenință cu mai multe „distrugeri” în Ucraina: „Va regreta”

15:20

HOROSCOP Horoscop 23 decembrie 2024. ZODIA care își regândește identitatea

15:00

Prin intermediul studiului anual „Retailer Scorecard„, WWF evaluează performanța de mediu a principalilor retaileri din România în 3 sectoare-cheie de afaceri cu impact asupra mediului și societății: agricultură (legume și fructe, ouă, lactate) și produse cu certificare ecologică (pește, hârtie, detergenți). Nu în ultimul rând, se analizează politicile de mediu ale fiecărei companii respondente. În studiul WWF au fost analizați primii 11 retaileri din România: Auchan, Billa, Carrefour, Cora, Kaufland, Lidl, Mega Image, Metro, Profi, Penny Market și Selgros.

Studiu WWF / Click pentru a mări!

Magor Csibi afirmă că hipermarketurile sunt cele care dau trendul cumpărăturilor. „Producătorii străini și cei români au o putere incredibil de mare în mână când vine vorba de setarea producției din România, dar și a naturii, pentru că foarte multe produse pe care le consumăm vin ori de pe teren arabil, ori din păduri, ori de pe munte. Am realizat că cel mai bine este să discutăm cu acești retaileri pentru a vedea ce produse au. Dincolo de asta mai este și certificarea ecologică pe care o au aceste produse.Nu este de ajuns să vedem pădurile intacte, trebuie să vedem și mecanismele de piață care să ateste că pădurile sunt bine gospodărite”, a declarat Magor Csibi, director WWF-România, la Gândul LIVE.

Totodată, Bogdan Olteanu, viceguvernatorul BNR și ambasador WWF, atrage atenția că piața de reial nu funcționează perfect pentru că există o asimetrie de resurse între comercianții mari și producători, în special cei locali și cei cu produse bio. „Există, de asemenea, o asimetrie de informație între retailer care știe tot și consumator care știe mai puțin, știe ce i se spune și ce reușește să documenteze propriu. Aceste două asimetrii pot fi rezolvate prin transparență și prin responsabilitate socială”, afirmă Bogdan Olteanu. Potrivit acestuia, consumatorii care își doresc produse de calitate trebuie să fie conștienți că acestea vor avea și un preț pe măsură.

Unul dintre rezultatele principale ale studiului arată că anul acesta 55% din legumele și fructele de sezon din hipermarketuri sunt românești.  În 2013, doar 52.57% erau de proveniență din România. În continuare însă, niciuna dintre cele 11 companii nu comercializează fructe și legume românești provenite din agricultura ecologică.

Găsiți aici studiului anual „Retailer Scorecard”.

Găsiți aici un ghid util pentru consumatorii de produse tradiționale și ecologice.

Olteanu: O reducere a prețurilor la produsele bio ar încuraja consumatorii

În privința laptelui dulce, 56,5% din ce se comercializează provine din România, față de 54,43% în 2013. Din cei 56,5%, doar 7,8% reprezintă lapte dulce românesc cu certificare ecologică. De asemenea, un singur brand este prezent în categoria lapte românesc certificat ecologic pe rafturile magazinelor incluse în studiu.

„La lactate am început să creștem ușor – ușor. Problema este că există o legislație foarte grea la lactate. Producția industrială este stimulată, trebuie însă mai multă atenție și pe mica producție. A fost o marcă de brânză extrem de faimoasă în România, la Cluj, care a fost pur și simplu cumpărată și scoasă din producție. La astfel de lucruri trebuie să fim atenți: să nu pierdem din tradiție, din ce avem, însă, evident, să facem ca să fie producție locală”, afirmă Magor Csibi.

Ouăle provin în proporție de 99.5% din România, însă 89.7% dintre produse nu au certificare ecologică.  9.8% sunt certificate ecologic. Comparativ cu anul trecut se înregistrează o creștere în ce privește ouăle provenite din țară, de la 94% la 99.5%. De asemenea, anul trecut procentul de ouă românești certificate ecologic era de 9,2%, în timp ce în 2014 era de 9,8%.

Făcând referire la anunțul ministrului delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, că în proiectul de buget pe 2015 este propusă scăderea TVA de la 24% la 9% la produsele bio, Bogdan Olteanu este de părere că o astfel de măsură ar transparentiza și ar deschide sectorul. „În mod evident, reducerea TVA-ului care să se regăsească în reducerea prețurilor, se poate face asta și la noi. O reducere a prețurilor ar încuraja consumatorii să se orienteze mai mult spre aceste produse. E posibil ca încasările să fie mai mari dacă volumele ar fi mai mari. Poate fi una dintre soluțiile de a face mai atractive acele produse pe care le vrei ca oamenii tăi să le consume”, este de părere viceguvernatorul BNR.

Tonul, unul dintre cei mai vulnerabili pești

Din punctul de vedere al produselor cu certificări de mediu, pentru produsele din lemn și hârtie certificate FSC, scorurile tuturor retailerilor s-au menținut sau îmbunătățit (în special cei 2 retaileri care folosesc hârtie reciclată pentru materialele promoționale).

La produsele din pește certificate, 4 din 11 retaileri nu au niciun produs de pește înghețat sau la conservă cu certificare de mediu MSC, iar un singur retailer a obținut scorul maxim, de 6 puncte.

„Este foarte important să fie pește certificat pentru că oriunde ne-am uita putem să vedem că stocurile de pește sunt în cădere foarte mare. Un raport anual ne arată că am pierdut 53% din biodiversitatea totală a planetei în ultimii 30 de ani, însă la biodiversitatea din apă, mai ales în zonele tropice, am pierdut trei sferturi”, atrage atenția Magor Csibi.

Viceguvernatorul Bogdan Olteanu afirmă că, în urma presiunii publice, retailerii au început să comercializeze aceste produse de pește certificate, cu eticheta MSC – un pește pescuit sustenabil.

„Există produse extrem de vulnerabile fără ca noi să ne dăm seama… Unul dintre cele mai accesibile produse este conserva de ton, care are prețuri pentru toate buzunarele. Ceea ce nu știu mulți oamenii este ca acest produs de ton să fie expus foarte mult. În orice moment cerința poate fi atât de mare încât stocurile de ton să se prăbușească și să nu se mai poată regenereze”, adaugă Magor Csibi, afirmând că certificarea MSC ține sub control pescuitul.

La secțiunea detergent, numai 3 dintre cei 11 retaileri analizați au în portofoliu detergent certificat ecologic. Anul trecut erau doar doi retaileri care comercializau detergent ecologic.

„La detergenți ne-a interesat în ce măsură există produse cu certificare ecologică, nu neapărat producție românească, în sensul în care produsele să aibă acel certificat care să garanteze un procentaj redus de fosfați, despre care se știe că sunt foarte dăunători – au fost și interziși de Parlamentul European încă din 2012”, a declarat Cristina Haită, Corporate Partnerships Coordinator WWF România.

Directorul WWF România, Mogor Csibi, afirmă, fâcând referire la faptul că o mare partea  românilor au mașini de spălat, că în România încă există multe ape curgătoare și stătătoare în condiții foarte bune și că această situație trebuie menținută prin folosirea de detergent ecologic..

Potrivit autorilor studiului, scorurile înregistrate pentru certificarea MSC s-au îmbunătățit ușor, în timp ce rezultatele la categoria detergent ecologic au rămas neschimbate față de anul precedent.

Un subiect nou inclus în studiul 2014 este caviarul, recomandarea fiind ca produsele din carne de sturion și caviar să aibă etichetă obligatorie CITES (Convenția privind Comerțul cu Specii de Floră și Faună pe Cale de Dispariție).

100% românesc, dar cu lapte adus din afară

Autorii studiului afirmă că în cei trei ani de când analizează evoluția retailerilor,  se poate observa că unele companii au progresat în anumite aspecte, în timp ce altele au ignorant recomandările de îmbunătățire.

„În primul an când am făcut acest studiu nu exista niciun retailer care să aibă un raft special de produse românești sau unde să spună că susțin agricultura românească sau că au exclusiv produse românesti. După prima ediție a studiului, care a fost publicat în anul 2012, retaileri au luat atitudine. Am întâlnit și câțiva retaileri care ne-au spus că prețul este singurul lor criteriu și că nu sunt interesați să promoveze produsele românești care sunt mai scumpe”, a declarat Cristina Haită, Corporate Partnerships Coordinator WWF România.

Aceasta afirmă că alimentele care au înscris pe etichetă că au fost produse în România sunt preferate de către clienții hipermarketurilor.

„Pentru noi este foarte important ca clientul să fie foarte bine informat și să citească cu atenție eticheta și să înțeleagă eticheta și ce este în spatele ei. Este o mare discuție despre ce înseamnă 100% românesc. Vorbim despre materia primă românească, vorbim că a fost prelucrat și ambalat în România. Cea mai dificilă situație este cea legată de lapte. Ce se întâmplă cu fabricile care, pe de o parte, strâng laptele de la satele comunității din zona în care se află, dar în același timp, pentru că capacitatea fabricii este mult prea mare sau poate procesa mult mai mult în același timp este amestecat cu laptele adus din Bulgaria, Ungaria și țările din jur. Teoretic nu mai e 100% românesc, pentru că laptele colectat nu este tot de proveniență românească”, mai spune Cristina Haită.

Aceasta vorbește și de o altă situație în care laptele românesc este dus în Ungaria, ambalat acolo și apoi vândut în România ca fiind produs 100% românesc. „Nici în această situație nu putem spune că produsul este 100% românesc având în vedere că la ambalarea lui s-au folosit materie primă și forță de muncă din altă țară. De foarte multe ori e greu de hotărât și de asta noi încercăm să transmitem mesajul că eticheta ar trebui să explice ce anume este din România și ce nu „, atrage atenția reprezentantul WWF.

Totodată, Magor Csibi, directorul WWF România, a afirmat la Gândul LIVE că, în prezent consumatorii consideră că produsele marcate ca tradiționale și românești sunt sunt bune. „Mulți aleg astfel piața. Există studii care arată că în ultimii 100 de ani am pierdut mai mult de jumătate din componentele nutritive… Lucrurile merg într-un sens pozitiv, dar în continuare lucrurile pe piața din România sunt lente. Avem producători de prăjituri din Maramureș care se regăsesc pe rafturile din România. La fel există și producători de cărnuri din Maramureș care se regăsesc pe rafturile retailerilor, dar acestea sunt cazuri izolate. Retailerii trebuie să înțeleagă că, pe termen mediu și lung, a nu susține țara ta și produsele tale va fi neproductiv”, atrage el atenția.

Magor Csibi: „Consumul nostru actual ar avea nevoie de 1,5 planete”

În 2013 doar o companie a reușit să obțină mai mult de jumătate din scorul maxim în studiul WWF, anul acesta două companii au depășit acest prag și alte două au înregistrat scoruri de peste 45%.

Studiu WWF / Click pentru a mări!

Procentul cel mai mare din scorul total a fost obținut de Penny Market (55%), urmat de Kaufland (50%), care anul trecut ocupa penultimul loc, Mega Image (46%), Billa (45%) și Cora (26%). Liderul de anul trecut, Careffour, a obținut un scor mult mai mic (24%), următorii fiind în ordine Auchan (23%), Lidl (23%), Selgros (19%), Metro (18%) și Profi (12%).

„Dacă ne uităm la clasamentul general, majoritatea oamenilor o să spună că 55% nu este un scor mare. Însă, ceea ce este important este că în primele două studii nimeni nu a avut notă de trecere și faptul că retailerii au început să fie atenți”, afirmă Magor Csibi.

Potrivit acestuia, în prezent, omenirea consumă resursele naturale mult peste capacitatea de producție și de regenerare a planetei. „Consumul nostru actual ar avea nevoie de 1,5 planete și trendul este în continuare crescător”, afirmă, directorul WWF România.

Acesta citează un studiu publicat recent care arată că majoritatea cetățenilor din Uniunea Europeană sunt dispuși să ia în considerare  actorii de mediu când fac cumpărături, dar foarte puțini respondenți simt că au toate informațiile la îndemână ca să ia deciziile corecte.

„Companiile sunt cele care, prin opțiunile puse la dispoziția clienților, pot contribui la educarea și schimbarea practicilor de consum către produse de calitate, responsabile față de societate, tradiții și mediu, nu doar eficiente ca preț”, mai spune Magor Csibi.

Studiul a fost făcut în baza fișelor de observație obținute în urma cercetării de teren a WWF, dar și al unui chestionar completat de reprezentanții fiecărei companii

Analiza scorurilor obținute de retaileri pentru fiecare categorie de produs. Date extrase din fișa de observație. / Click pentru a mări!

La fel ca și anul trecut, numai 4 dintre cei 11 retaileri au răspuns chestionarului.

Click pentru a mări!

Misiunea WWF la nivel global este aceea de a stopa degradarea mediului și de a construi un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura. În anul 2007, WWF a creat Earth Hour (Ora Pământului), un eveniment global din ce în ce mai apreciat, care din 2009 se sărbătorește și în România.

În România, WWF lucrează din anul 2006 pentru protejarea mediului sălbatic din Munții Carpați și din lungul Dunării: arii protejate, păduri, urși bruni, Delta Dunării, sturioni. În 2011 WWF România a derulat campania Salvați Pădurile Virgine, alături de peste 100.000 de aliați care au semnat petiția pentru protejarea integrală a acestor păduri. În 2012 a fost emis ordinul de ministru care definește clar criteriile de identificare a pădurilor virgine și care conferă pădurilor virgine identificate statutul de păduri strict protejate.