Cât de gravă este criza din penitenciarele din România: deținuții se păzesc între ei
Președintele Blocului Național Sindical (BNS), Dumitru Costin, a declarat miercuri, într-o conferință de presă, că situația din sistemul penitenciar este „critică”, amintind că acest sistem este parte din structura de apărare națională.
„Nu este o chestiune apărută azi, ieri sau în ultimii ani. Discutăm de un sistem cu probleme cronice. Este nevoie de investiții pentru creșterea numărului de personal alocat”, a spus Costin.
Președintele Sindicatului Național al Lucrătorilor de Penitenciare (SNLP), Ștefan Teoroc, a spus că acțiunea de protest, anunțată inițial la Administrația Națională a Penitenciarelor, va avea loc la Ministerul Justiției, întrucât Primăria Capitalei a comunicat că în fața ANP nu ar fi spațiu suficient.
Teoroc a precizat că protestul angajaților din penitenciare nu este unul politic, însă oamenii și-au pierdut speranța că pot primi ajutor de la ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, și nici vicepremierul Gabriel Oprea nu a transmis vreun răspuns solicitării pe care sindicaliștii i-au transmis-o.
„Oamenii protestează pentru că sunt restanțe salariale de opt luni și este de neînțeles cum un guvern care are două ministere similare aplică tratament diferențiat. Acest sistem a fost creat să fie sigur, dar, în realitate, el este ținut de o mână de oameni”, a spus liderul sindical.
El a precizat că România are aproximativ 30.000 de deținuți și 12.000 de salariați în sistemul penitenciar, în condițiile în care necesarul ar fi de peste 20.000 de oameni. Ștefan Teoroc a mai spus că, în plus, România ar mai avea nevoie de 10 unități penitenciare cu câte 1.000 de posturi, dar având în vedere că doar pentru o singură unitate costul ar fi de aproximativ 170 de milioane de euro, este greu de imaginat că acestea ar putea fi înființate.
Liderul sindical a mai spus că în sistemul penitenciar sunt prevăzute 15.000 de posturi, însă 3.000 sunt vacante și blocate de ani de zile, ceea ce face ca sute de agenți să fie nevoiți să îndeplinească funcții de ofițer, fără să fie plătiți în plus, dar pedepsiți dacă greșesc.
El a mai spus că situația este atât de gravă încât 50 la sută dintre locurile de pază sunt asigurate de către deținuți, aleși cu atenție.
„Practic, se păzesc singuri. Raportul de un angajat la trei deținuți, despre care ministerul spune că e suficient, nu este deloc ok. (…) Există aproximativ jumătate de milion de ore suplimentare prestate. Nu am cerut decât ocuparea măcar a câtorva posturi din cele 3.000 care sunt vacante. Avertizăm că orice gest de neputință din partea autorităților va fi sancționat fără milă”, a arătat Teoroc.
Sindicaliștii spun că Ministerul Justiției și ANP nu reacționează și nu-și îndeplinesc atribuțiile legale decât sub amenințarea protestelor și nu au capacitatea de a identifica soluții pentru finanțarea decentă a sistemului penitenciar.
„Se tot vorbește în ultimul an de condițiile îngrozitoare din penitenciare. Dar acelea sunt condițiile noastre de muncă”, a mai spus Teoroc.
Sindicaliștii cer deblocarea de urgență a cel puțin 1.000 de posturi vacante, compensarea orelor suplimentare cu timp liber sau prin plata unor majorări salariale, achitarea la zi și fără restanțe a drepturilor cuvenite personalului, sancțiuni sau demiteri pe criterii de incompetență a vinovaților din conducerea ANP. Aceștia mai solicită asumarea de către ministrul Justiției a tergiversărilor în plan normativ și salarial, dar și asumarea netransparenței, având în vedere că SNLP nu a fost consultat de MJ sau de ANP pe marginea proiectului legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (2015).
De asemenea, sindicaliștii cer asigurarea protecției angajaților la locurile de muncă, având în vedere că personalul din penitenciare nu beneficiază de protecția impusă prin statutul special, fiind expus împreună cu familia agresiunilor și proceselor puse pe rol de deținuți, mai ales ca urmare a precarității condițiilor și acordării drepturilor, efecte ale subfinanțării, și nu ale lipsei de profesionalism.
ANP arată, într-un comunicat de presă, că necesitatea asigurării unei finanțări decente este o cerință care se regăsește la nivelul tuturor instituțiilor statului, iar alocarea unor subvenții bugetare adaptate nevoilor este o problemă reală, perpetuată timp de ani de zile și a cărei rezolvare a debutat abia în ultimii doi ani.
„Prin eforturile constante ale Ministerului Justiției și Administrației Naționale a Penitenciarelor, s-a asigurat o majorare constantă a bugetului, creșterea fiind considerabilă. Dacă în 2012 bugetul aprobat inițial din subvenții de la bugetul de stat a fost de 771.413.000 lei, în anul 2015 bugetul inițial a fost de 925.900.000 lei. În plus, în cursul acestui an, pentru achitarea drepturilor de personal și îmbunătățirea condițiilor de detenție, bugetul sistemului penitenciar a fost suplimentat cu suma de 65.941.000 lei. Din această sumă, 9.600.000 lei au fost alocați pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție, a condițiilor de muncă și pentru elaborarea a două studii de prefezabilitate destinate construirii a două noi penitenciare”, a precizat ANP.
În ce privește plata orelor suplimentare, ANP arată că în anul 2014 a intrat în vigoare OUG 37/2014, prin care s-a asigurat baza legală pentru plata majorării de 75 la sută pentru munca efectuată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, și majorarea de 50 la sută pentru lucrări de excepție și misiuni speciale, fiind asigurate sumele necesare.
Referindu-se la ocuparea posturilor vacante, ANP informează că este în curs de desfășurare un proces de standardizare a necesarului de personal pe tipuri de activități, regimuri de executare a pedepselor, categorii de unități, prin care se urmărește eliminarea eventualelor decalaje existente între unitățile penitenciare și o mai bună proporționare a personalului pe sectoare de activitate.
În același timp, ANP vorbește despre o „creștere continuă” a numărului de angajați, de la 12.297 în 31 decembrie 2008, la 12.575 în 31 decembrie 2014.
„Trebuie menționat, de asemenea, că în ultimii doi ani numărul deținuților custodiați a scăzut de la 33.434 la 31.12.2013 la 28.959 în prezent”, se mai arată în comunicatul ANP.