Cât de periculos este coronavirusul pentru persoanele cu diabet

Pacienții cu diabet se află pe lista persoanelor vulnerabile în fața coronavirusului. Este o informație care circulă de la începutul pandemiei și ar putea reprezenta un factor de stres pentru aceștia, așadar am discutat cu dr. Nicolae Panduru, medic diabet, nutriție și boli metabolice, MedLife, despre cât de periculoase sunt ieșirile în spații publice pentru persoanele cu diabet, dacă trebuie să facă o reevaluare a alimentației pe timpul pandemiei sau dacă trebuie să ia măsuri suplimentare în aceasta perioadă.

Cât de periculoase sunt ieșirile în spații publice – magazine, piețe etc. pentru pacienții cu diabet?

Ieșirile în spațiile publice pentru pacienții cu diabet zaharat nu sunt mai periculoase decât pentru persoanele fără diabet. La acest moment nu există studii, din ce știu eu, care să demonstreze că pacienții cu diabet zaharat ar putea contacta virusul mai frecvent decât persoanele fără diabet.

Siguranța deplasării în spațiile publice ține însă de respectarea condițiilor de prevenție a infecției SARS-Cov-2:

• purtarea măștii
• purtarea mănușilor
• respectarea distanței de cel puțin 1,5 m față de persoanele din jur
• lipsa atingerii feței sau a altor segmente ale corpului cu mâinile neigienizate
• atenție mare la revenirea în casă la modul în care sunt aruncate manușile și masca și la igienizarea mâinilor

Respectând aceste condiții riscul de infecție ar trebui să fie mic. În funcție de tipul de mască protecția este între 75% și 95%.Ceea ce este însă demonstrat, este că în cazul infectării, pacienții cu diabet zaharat au un risc mult mai mare de a evolua către cazuri grave, având o mortalitate medie, datorată COVID – 19, de 10 ori mai mare față de persoanele fără diabet zaharat. Asadar, indirect, persoanele cu diabet zaharat care doresc să se deplaseze în spații publice trebuie să ia în considerare un risc mai mare pentru propria sanatate sănătate.

Alimentația joacă un rol esențial în viața pacienților cu diabet. Este necesar să se facă modificări în ceea ce privește alimentația?

Atât timp cât valorile glicemiei sunt în limitele terpeutice (70 – 130 mg/dl) nu este necesară reevaluarea alimentației.

Dacă valorile glicemiei cresc și se consideră că alimentația poate fi o cauză, atunci cauza trebuie corectată. În acest caz, la pacienții cu diabet zaharat tip 2 trebuie verificat indexul glicemic al alimentelor consumate și respectarea cantităților de alimente consumate (eventual). În cazul pacienților cu diabet zaharat tip 1, pentru reevaluarea dozelor de insulină (bolusurilor prandiale și a insulinei bazale) este necesara reevaluarea raporturilor carbohidrați rapizi/carbohidrați lenți de la mese și a parametrilor cu ajutorul cărora se calculează necesarul de insulină pentru fiecare masă. Creșterile ușoare-moderate ale glicemiei pot fi „reglate” din regimul alimentar. Dacă glicemiile crescute persista pentru 3 zile consecutiv, în ciuda corecției regimului alimentar, atunci trebuie cautată alta cauză a dezechilibrului glicemic și nu trebuie scazută/modificată în continuare cantitatea sau calitatea carbohidraților consumați.

Este necesar ca aceștia să ia măsuri suplimentare, cum ar fi să își măsoare glicemia mai des?

Atât timp cât valorile glicemiei sunt în limite terapeutice anterioare (70-130 mg/dl înainte de mese) și nu s-au modificat comparativ cu valorile anterioare instalarii stării de urgență, monitorizarea glicemiei mai frecventă nu este necesară. La persoanele cu diabet zaharat tip 2, dacă valorile înainte de masă sunt în valorile menționate poate fi utilă testarea glicemiei la 2 ore de la începutul mesei, prin sondaj, la masa de dimineață sau cea mai bogată în carbohidrați. La pacienții cu diabet zaharat tip 1, testarea la 1, 2 sau 3 ore dupa mese (în funcție de preferințe) și la nevoie (în caz de simptome de scădere a glicemiei) este recomandată.

Modificarea valorilor glicemiei față de perioada anterioară stării de urgență necesită însă modificarea algoritmului de testare și eventual testarea pentru prezența corpilor cetonici.

Dacă valorile glicemiei încep să crească  și glicemia înainte de mese este între 130-250 mg/dl (înainte de mese) nivelul glicemiei trebuie monitorizat o dată la 4 ore, iar reanalizarea tratamentului împreună cu un medic specialist devine utilă.

Dacă glicemia înainte de masă este de 200 – 250 mg/dl, iar pacienții sunt în tratament cu pompe de insulină sau cu inhibitori de SGLT-2 (medicamente care elimină excesul de glucoză din sânge in urină) este necesară monitorizarea prezenței corpilor cetonici în sange sau urină o dată la 4 ore. În cazul acestor pacienți, consultul fizic sau online al unui medic specialist pentru re-evaluarea tratamentului este recomandat să fie efectuată cât mai rapid posibil.

Dacă glicemia înainte de mese crește la 250 – 300 mg/dl, atunci se trece de la nivelul de atenție la nivelul de alertă importantă și măsuri suplimentare (față de cele prezentate anterior care sunt și mai necesare):

• monitorizarea nivelul glicemiei o dată la 2 ore
• monitorizarea nivelului corpilor cetonici din urina sau sânge la fiecare 2 ore
• în cazul tratamentului cu înhibitori de SGLT-2 și prezenței corpilor cetonici în sange sau urină se recomandă încetarea administrării lor (atenție este necesar să fie contactat înainte un medic specialist – online sau la cabinet)
• în cazul tratamentului cu inhibitori de SGLT-2 sau metformin și prezenței diareii sau vărsăturilor se recomanda întreruperea lor datorita riscului de deshidratare (atenție este bine să fie contactat înainte un medic specialist – online sau la cabinet)
• este bine de menționat, că în cazul tratamentului cu insulina acesta nu trebuie întrerupt

Testarea corpilor cetonici se realizează cu ajutorul fie al unui glucometru cu măsurare de corpi cetonici, fie cu stripurile urinare pentru măsurarea corpilor cetonici.

Corpii cetonici pot fi  măsurați din sangele capilar cu ajutorul glucometrului ce poate măsura și corpii cetonici. Înterpretarea valorilor corpilor cetonici se poate realiza și de către pacient, dupa cum urmează:

• 3,5 – 8,7 mg/dl înseamnă ca este posibil să existe riscul de a dezvolta cetoacidoza diabetica și este obligatorie testarea la fiecare 2 ore
• 8,7 – 16.8 mg/dl pacientul riscă cetoacidoză diabetica și ar trebui să contacteze un medic specialist cât mai curand posibil
• > 16.8 mg/dl înseamnă ca pacientul are, cel mai probabil, cetoacidoză diabetica și ar trebui să ceară ajutor medical de urgență

Dacă pacientul poate să facă doar un test de cetone de urina și obține un rezultat de 2+ (comparat cu scala de pe cutie) înseamnă că poate fi în pericol de a dezvolta cetoacidoză diabetica și este necesar să contacteze un medic specialist.

Dacă pacientul poate măsura doar glicemia și aceasta este> 300 mg/dl sau pacientul prezintă vărsături repetate de mai mult de 4-6 ore sau dacă valorile corpilor cetonici nu se reducdupă 4-6 ore necsșitatea consultului medical de urgenta este imediată.

De asemenea, daca apar șimptome în afara celor descrise și care nu au legatura cu diabetul (adică nu au mai apărut până la acel moment) este necesar consultul medical de urgență.

Când este necesar să facă o programare la medic?

Oricând se află în fața unei situații pe care nu știe cum să o managerieze pacientul cu diabet zaharat este bine să se adreseze medicului specialist pentru o consultație online, care nu neceșită deplasare la cabinetul medical și poate fi făcută foarte rapid din confortul propriei case și al propriului fotoliu. Pentru alte situații în care glicemia este moderat crescută consultul online poate rezolva problema, rapid și fără efort sau pierdere de țimp.

În cazul în care pacientul nu are suficiente abilități pentru a folosi instrumentele și tehnologia necesare consultației online este bine să se prezinte la medic. Prezentarea la medic devine însă obligatorie în situațiile despre care vorbeam mai devreme.

Există protocoale speciale pentru acești pacienți în cadrul MedLife?

De la izbucnirea bolii COVID – 19 s-au luat toate măsurile posibile pentru prevenția răspândirii bolii, în cadrul clinicii MedLife Grivița, cu care colaborez. Aceste măsuri au dus la limitarea oricăror posibile accidente sau contaminări accidentale. Siguranța personalului și a pacienților privind posibila infecție cu SARS-Cov-2 a fost și este o prioritate. Persoanele cu diabet zaharat beneficiază de aceleași condiții de protecție și siguranță înaltă a circuitelor și consultațiilor ca toți ceilalți pacienți care intră în clinică.

Privind procedura operațională a consultațiilor de diabet aș menționa acordarea de 30 minute pentru fiecare consultație, cu posibilitatea de prelungire a timpului pentru cazurile grave. Acest timp este necesar pentru realizarea unei proceduri minuțioase de examinare și anamneză pentru că detaliile sunt cele care fac, de multe ori, diferența.

În plus, privind protocoalele și procedurile operaționale referitoare la diagnosțicul și tratamentul pacienților cu diabet zaharat, vă pot spune că cel puțin eu, pornesc de la respectarea ghidurilor internaționale în domeniu, dar imi reevaluez și îmi îmbunătățesc toate aceste protocoale la fiecare 3 luni. Acest lucru se traduce nu numai în calitatea deosebită a actului medical oglindita în rezultatele terapeuțice ale pacienților, dar și în numărul mare de lucrari stiințifice realizate pe baza ideilor rezultate din studiul atent al fiecarui caz în parte. Astfel, prin îmbunătățirea permanentă a protocoalelor, procentul de pacienți multumiți care își ating țintele terapeuțice ale diabetului zaharat se apropie de 95%.