Cât de periculos este televizorul pentru copiii mici. Studiul care arată gravitatea situației în România
„Dacă aparent 5 ore pe zi de vizionare ar trebui „să nu fie” un fapt îngrijorător, în cazul copiilor și mai ales al copiilor mici de 0-2 ani, consumul TV este foarte dăunător, ajungându-se în marea majoritate a cazurilor în care cei mici au fost lăsați în medie peste 5 ore/zi în fața mediilor virtuale, la diagnostice de întârziere în dezvoltarea psiho-motrica, întârziere în apariția și dezvoltarea limbajului, tulburare de opoziție și/sau comportament, și, mai grav, de ADHD sau chiar de autism”, a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, Marius Zamfir, psiholog și coordonator Centru pentru Copii cu Autism.
În acest context, Centrul pentru Copii cu Autism a lansat, marți, campania „Stop Autism Virtual!”, care își propune conștientizarea cauzelor grave ale vizionării TV, în rândul copiilor cu vârste curprinse între 0 și 2 ani.
„L-am numit autism pentru că are simptomele specifice copiilor cu autism. Simptome perfect identice. Este aproape imposibil să faci diagnosticul diferențiat dacă are sau nu are autism virtual sau autism clasic pentru că simptomele sunt perfect la fel. Simptomele autismului sunt lipsa reciprocității sociale, lipsa contactului vizual, lipsa dezvoltării limbajului, lipsa jocului și mai ales a jocului social, de rol în care copilul se preface că este ceva sau că face ceva și jocurile stereotipe și repetitive”, a adăugat Marius Zamfir.
Psihologul a explicat că acesta este un fenoment în creștere și că în 90% din cazuri, părinții au recunoscut că cei mici petrec câte 4-5 ore pe zi în fața televizorului.
„Acesta este un fenomen de care eu mă lovesc în peste 90% din cazurile noi. Aproape că nu am mai întâlnit părinte – în momentul în care mă sună că are o problemă cu copilul, prima întrebare este cât a stat copilul în mediul virtual în perioada 0-2 ani. La peste 90% din cazuri părinții îmi spun peste 4-5 ore. Televizorul poate fi factor declanșator sau factor agravant. Diferența dintre autism clasic și cel virtual este că acolo vorbim despre o distrugere și o nedezvoltare neurologică cauzată de factori biologici. În general distrugerea este ireversibilă pe zonele acelea nu se mai creează sinapse pe când în cazul aceste este vorba despre nestimulare, nedezvoltare corespunzătoare și a ariilor neuronale de aceasta copilul se reface repede”, a explicat Zamfir.
În anul 2008, Academia Americană de Pediatrie a recomandat ca accesul la tehnologiile și dispozitivele multimedia pentru copiii între 0-2 ani să fie restricționat complet, pentru copiii între 3 și 6 ani, să fie limitat la maximum o oră pe zi, iar cei între 6 și 12 ani să vizualizeze programele TV maximum două ore pe zi.