Cât va plăti primăria Cluj-Napoca pentru fiecare locuitor al orașului pentru funcționarea Alianței Vestului

Consilierii locali ai PSD – ALDE din Consiliul Local Cluj-Napoca au cerut, joi, în ședința deliberativului, explicații primarului Emil Boc despre destinația banilor alocați, menționând că obiectivele AVE sunt generale și nu vor putea fi finanțate în actualul exercițiu financiar european.

„Nu sunt un susținător al proiectului Alianței Vestului și nu pentru că unește patru primării PNL, ci datorită faptului că, în an Centenar, a adus anumite idei care pot conduce către federalizare. AVE este un proiect politic dar, din punct de vedere tehnic, în exercițiul financiar 2014 – 2020 această alianță nu poate accesa fonduri structurale și nici investiții europene. Obiectivele alianței sunt foarte generale, iar cele de infrastructură nu cred că Primăria Cluj-Napoca le poate influența într-un alt județ din România. Având în vedere că AVE nu are un obiect de activitate în orizontul de timp apropiat, de ce pe lângă cei 20.000 de lei, aport la patrimoniu, alocăm peste 160.000 de euro cheltuieli de funcționare, câte 0,50 de euro anual pentru fiecare locuitor, la ce se vor folosi acești bani, care sunt bani publici?”, a spus consilierul Dan Morar.

Consilierul Adrian Mureșan a întrebat la rândul său pe ce se vor cheltui cei 0,50 de euro de la fiecare locuitor al Clujului, dacă va fi vorba de plata salariilor pentru Consiliul Director al AVE sau contribuții pentru proiecte cu finanțare europeană.

Primarul Emil Boc a explicat că Alianța Vestului urmărește ca, în parteneriat cu Guvernul, să aducă mai mulți bani în România.

„Acum se negociază cadrul financiar multianual 2021 – 2027, iar demersul nostru vizează parteneriatul cu Guvernul, împreună să aducem mai mulți bani în țară după modelul centurii metropolitane de la Cluj-Napoca. Numai Guvernul putea absorbi bani europeni pentru realizarea centurii, care costă 150 de milioane de euro, dar noi, cu mai mulți primari de comune, ne-am asociat să facem în locul Guvernului studiile necesare. Vorbim de sănătatea acestui demers pentru oamenii pe care îi reprezentăm și de a da o șansă ca banii europeni să modernizeze România. Banii sunt trecători, dar comunitățile rămân. (…) În septembrie se închide negocierea dintre România și CE pentru exercițiul financiar 2021 – 2027 și vom ști dacă banii vor fi redirecționați spre proiecte care țin de colaborarea cu Guvernul sau putem depunem proiecte direct la Bruxelles”, a explicat Boc.

Edilul Clujului a precizat că banii vor fi utilizați pentru plata experților care vor realiza proiectele cu finanțate europeană și vor fi alocați din bugetul local.

Consiliul Local Cluj-Napoca a aprobat, joi, în unanimitate, participarea municipiului la constituirea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Alianța Vestului (AVE). Prin hotărâre, s-a aprobat participarea municipiului la constituirea patrimoniului inițial al AVE cu o contribuție de 20.000 de lei și o cotizație anuală de 0,50 euro pentru fiecare locuitor cu domiciliul în Cluj-Napoca, destinată acoperirii cheltuielilor de funcționare a aparatului tehnic-operațional.

Potrivit Direcției Județene de Statistică Cluj, populația municipiului Cluj-Napoca era, la 1 ianuarie 2019, de 325.000 de persoane.

Primarii din Timișoara, Cluj-Napoca, Arad și Oradea au lansat, în 8 decembrie 2018, la Timișoara, Alianța Vestului (AVE), parteneriat prin care vor să atragă fonduri europene direct de la Bruxelles pentru proiecte comune. Primarul Nicolae Robu, gazda evenimentului, a declarat că la baza platformei AVE stă Declarația de la Alba Iulia.

„Am lansat Alianța Vestului între Timișoara, Cluj-Napoca, Arad și Oradea, inițiativă menită să ne permită să facem mai mult decât am făcut până acum, să fim mai performanți, să ieșim din tiparele pe care statutul nostru de primar ni le conferă la nivel teritorial, strict pe raza unităților unde ne-am asumat respoinsabilități. La baza platformei noastre stă Declarația de la Alba Iulia, promovăm câteva principii cum ar fi al dezvoltării comunităților. Obiective comune pe care le asumăm sunt accelerarea proiectului Autostrăzii Transilvania, susținerea Autostrăzii Timișoara – Belgrad, dezvoltarea unui tren de mare viteză între cele patru orașe, finalizarea centurilor, dezvoltarea aeroporturilor, a unei rețele de transport public intraregional și interregional, creșterea mobilității ecologice prin proiecte de tramvai, troleibuz, metrou metropolitan, sprijinirea parteneriatului public privat prin proiecte de infrastructură”, a spus Robu.

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a declarat, la rândul său, că inițiativa nu are niciun fel de legătură cu vreun proiect de separatism teritorial și nu dorește să pună sub semnul întrebării statul național unitar român.

„Nu este îndreptată împotriva guvernării de la București, ci să avem o Românie mai bogată, își propune să aibă locuri bogate în România. Are la bază principiul subsidiarității astfel ca decizia să fie luată de autoritatea cea mai apropiată de cetățeni. (…) Discutăm cu UE și partenerii naționali pentru a beneficia de fondurile UE. Regiunile noastre au avantaje competive cum ar fi inovare, resurse umane și creativitatea umană, de ce să nu le fructificăm? Platforma permite un contact direct cu Bruxelles-ul, ceea ce nu era permis până acum, deoarece România nu a făcut regionalizarea, și deschide posibilitatea de a accesa fonduri europene direct de la Bruxelles”, a spus Boc.