Câtă democrație e în România. Punctele slabe ale țării noastre. RAPORT

În 2017, mai mult de jumătate din cele 29 de țări incluse în raportul Freedom House au înregistrat un declin în ceea ce privește Scorul Democratic. 18 țări au fost cotate cu un indice al democrației în scădere, ceea ce reprezintă al doilea cel mai mare declin din istoria acestor studii, aproape la fel de grav ca cel din 2008 care a urmat crizei financiare. 

 

Pentru prima oară din 1995 încoace raportul a consemnat existența mai multor regimuri autoritare consolidate decât a democrațiilor solide. În acest moment, Ungaria are cel mai mic scor din regiunea central-europeană, iar rezultatele atribuite Poloniei sunt cele mai mici posibile conform parametrilor studiului. În aceste țări liderii populiști au atacat în repetate rânduri Curtea Constituțională, au subminat organismele internaționale și au transformat mass-media în arme de propagandă. O schimbare s-a înregistrat și în ceea ce privește Kârgâzstanul, care s-a întors în categoria țărilor caracterizate de un regim autoritarist, după ce părăsise această zonă în urma alegerilor parlamentare competitive din 2011.  

 

Statele în care raportul „Nations In Transit 2017″ remarcă progrese au fost România, Ucraina și Kosovo, ultimele două având, însă, evoluții modeste datorate unor reforme structurale, astfel că evaluarea pentru Kosovo a ajuns la categoria „regim de tranziție/hibrid”.

 

Uniunea Europeană s-a extins spre est în trei valuri de la începutul secolului. Mai întâi, în 2004, a asimilat mare parte din centrul și estul Europei, inclusiv Polonia, Ungaria, Cehia și țările baltice. Ulterior, două valuri succesive, 2007, respectiv 2013, au adus în rândul statelor membre România, Bulgaria și Croația.11 din cele 29 de state evaluate de raportul „Nations In Transit” sunt acum membre UE, alte șase se află în diferite stadii de integrare, iar trei au semnat Acordul de Aderare, prin care speră să poată începe procesul de integrare. 

 

Astfel, potrivit raportului, România este o democrație semiconsolidată, în care presa este parțial aservită, ocupând locul al 9-lea în clasamentul realizat de Freedom House. 

 

Indicele democratic al țărilor este stabilit pe o scară de la 1 la 7, unde 1 reprezintă cel mai mare, iar 7 cel mai scăzut nivel al progresului democratic. Media calificativelor obținute la fiecare categorie reprezintă scorul fiecărui stat. Studiul pentru 2017 a fost realizat pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2016. 

 

Astfel, România a obținut un scor democratic de 3,39, fiind cotată la majoritatea categoriilor cu note peste 3. Procesul electoral a fost evaluat la nivelul 3, situația în societatea civilă la 2,25, media independentă la 4,25, guvernarea democratică la nivel național – 3,50, guvernarea democratică la nivel local – 3,25, independența cadrului legislativ – 3,75, corupția – tot 3,75 și scorul democratic – 3,39. 

 

 

În vreme ce Ungaria a înregistrat cel mai mare declin, traiectoria Poloniei este la fel de îngrijorătoare. În „Nations In Transit 2017″ ambelor state le-a fost atribuit un indice democratic în scădere cu 0,50 pe o scară de la 1 la 7. În Ungaria, premierul Viktor Orban și partidul pe care îl conduce și-au fortificat constant pozițiile din 2010 încoace, alimentând continuu ura împotriva imigranților prin campanii susținute. După ce primii cinci ani și i-a petrecut rescriind Constituția, preluând controlul tribunalelor și acaparând sistemul electoral, guvernul a pus stăpânire acum pe cele mai multe dintre instituțiile media critice și a construit o mașinărie eficientă de corupție extinsă, mai notează raportul. În perspectiva alegerilor din 2018, partidul lui Orban își întoarce atenția asupra societății civile, amenințând cu suprimarea organizațiilor finanțate din surse internaționale.