„Judecătorii pot fi trași la răspundere penală pentru deciziile lor doar în cazul în care vinovăția individuală este dovedită și eroarea se datorează intenției sau neglijenței grave. (..) Este necesar de a stabili un echilibru între imunitatea judecătorilor, ca mijloc de protecție a acestora împotriva presiunii nejustificate și a abuzului din partea celorlalte puteri ale statului sau a persoanelor fizice (imunitate funcțională), și faptul că un judecător nu este mai presus de lege (răspundere). (…) Răspunderea penală și cea disciplinară nu se exclud reciproc: sancțiunile disciplinare pot fi în continuare opozabile în cazul unei achitări în materie penală; de asemenea, neinițierea procedurii penale pe motiv că nu s-a reușit stabilirea vinovăției sau a faptelor într-un caz penal, nu înseamnă că judecătorul dat nu a comis nici o încălcare disciplinară, anume dată fiind natura diferită a celor două tipuri răspunderi”, se arată în răspunsul Comisiei de la Veneția.
Precizările vin ca urmare a unei solicitării unui punct de vedere formulat de președintele Curții Constituționale a Republicii Molodova privind răspunderea magistraților. Întrebările transmise de Curtea Constituțională a Republicii Moldova se referă la libertatea de care se bucură judecătorul în exercitarea funcțiilor de judecare în raport cu libertatea altor judecători și cea a instanțelor superioare, care pot casa deciziile pronunțate de judecătorii din instanțele de nivel inferior.