Câtă încredere au românii în Iohannis, după un an de la alegeri

După evenimentele din ultimele două luni și estomparea exuberanței post-alegeri, percepția asupra traiectoriei negative a țării este mai accentuată față de perioada aprilie 2015. Astfel, procentul celor care consideră că România se îndreaptă, în prezent, într-o direcție greșită este mai mare (46%) decât acela al oamenilor care sunt de părere că țara noastră evoluează în direcția potrivită (44%).

Rugați să evalueze importanța unor teme de actualitate, peste 50% dintre respondenți au apreciat ca „extrem de importante” subiectele legate de lupta împotriva corupției, locuri de muncă și șomaj, tăierile ilegale de păduri și serviciile de sănătate publică. În acest mod, alături de subiectele consacrate, își fac loc pe agenda publică și problemele de mediu. Problema imigranților este văzută ca o amenințare de majoritatea românilor (67%), deși doar pentru 25% dintre aceștia reprezintă un subiect extrem de important, situându-se la coada clasamentului subiectelor fierbinți.

În contextul dezbaterilor tot mai frecvente asupra rolului și viitorului Uniunii Euopene, aparenența României la UE este validată în continuare de 58% dintre respondenți. 33% dintre cei chestionați au ales varianta conform căreia efectele integrării europene au fost negative, iar 9% au refuzat să răspundă la această întrebare.

VIDEO EXCLUSIV „Moș Crăciun pentru Toți”. Fundația GÂNDUL MEDIA NETWORK, campanie umanitară: „O formă de manifestare a iubirii”

14:30

CRĂCIUN Papa Francisc, îndemn la PACE: „Lăsaţi armele să tacă în Ucraina martirizată / Reduceţi la tăcere armele din Orientul Mijlociu”

14:28

Cioloș – surpriză în topul încrederii

Pe primul loc în topul încrederii alegătorilor rămâne președintele Klaus Iohannis, cu o majoritate de 64%. Acesta este urmat de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu (56%). Surpriza este dată de poziționarea premierului Dacian Cioloș pe locul al treilea, cu un procent de 53% dintre alegători care declară că îi oferă un vot de încredere.

Profilul celor doi oameni aflați la conducerea României este conturat în tușe pozitive. Astfel, Klaus Iohannis rămâne principalul pol de încredere de pe scena politică, având o poziție întărită după criza guvernamentală din noiembrie. Președintele României a fost asociat de 14% dintre români cu ideile de cinste și corectitudine, 9% au declarat că îl consideră un om bun, cumsecade, iar 7% cred că Iohannis are intenții bune.

Referitor la prim-ministrul Dacian Cioloș, românii au conchis într-un procent de 12% că este o persoană educată și competentă. Următoarea variantă a fost enunțată de 7% dintre respondenți, care au fost de acord că premierul Dacian Cioloș este o speranță a scenei politice românești și o figură „care promite”. „Cinstit și corect” l-au considerat 6% dintre români, în timp ce 25% dintre cei chestionați au declarat că nu pot formula încă o opinie.

Soluția tehnocrată – prima în preferințele românilor

La întrebarea „Ce soluție era mai potrivită pentru România după căderea guvernului Ponta?” o majoritate de 59% dintre români a validat realitatea de facto, fiind de acord că cea mai bună variantă de guvernare era un cabinet format din tehnocrați fără legătură cu partidele politice consacrate. Mult mai puțini (27%) sunt cei care afirmă că un guvern propus de partidele politice ar fi putut rezolva criza în care ne aflam.

După instalarea guvernului Cioloș există o așteptare majoritar pozitivă de a îmbunătăți situația României (57%). Cu toate acestea, majoritatea, adică 53% dintre respondenți, consideră că acest cabinet va rezista în funcție doar un an. În prezent, mai mulți sunt cei care consideră că acest guvern este doar parțial independent (44%) sau chiar că se află sub totală influență politică (28%).

Orizontul de așteptări al românilor vis-à-vis de situația României sub guvernul Cioloș este unul majoritar pozitiv. Astfel, 47% dintre ei se așteaptă ca, după un an de conducere a actualului guvern, situația României să se îmbunătățească destul de mult, iar 10% cred că lucrurile în țară vor evolua „foarte mult”.

În ciuda trendului pozitiv pe care se situează guvernul Cioloș, românii consideră, în majoritatea lor, că aceasta va rezista în funcție doar un an de zile, până la data următoarelor alegeri. Există, însă, și oameni care prevăd o guvernare pe termen lung în această formulă, astfel că peste un sfert dintre cei chestionați consideră prerogativele guvernului vor fi prelungite și după scrutinul din 2016.

După instalarea guvernului technocrat, noțiunile de „putere” și „opoziție” au rămas undeva în suspensie. Segmentul celor aflați la putere nu este foarte clar delimitat, dat fiind faptul că alegătorii fiecărui partid tind să considere că favoriții lor sunt cei aflați la putere la ora actuală. Votanții PNL au fost de acord, în proporție de 48% că partidul pe care îl preferă se află, în acest moment, la putere. La rândul lor, PSD-iștii au declarat că, de fapt, social-democrații sunt cei care au avantajul în momentul de față.

Oricum ar fi, la nivelul populației generale, se remarcă un oarecare avantaj în favoarea PNL, întrucât liberalii sunt percepuți de 52% dintre oameni ca o formațiune care poate moderniza România. 44% cred că PNL-ul promovează oameni competenți, iar 37% sunt de părere că politicienii liberali sunt și cinstiți.

În urma acestor evaluări, profilul parlamentarului ideal este conturat, în opinia românilor, de câteva caracteristici morale care să-i confere credibilitate și care să-l facă mai „uman” în ochii alegătorilor. Astfel, 45% dintre respondenți au declarat că prima trăsătură a unui politician-model este dată de triada „cinste, integritate, corectitudine”. Acestea sunt urmate de empatie, explicitată prin varianta „aproape de oameni”, cu 11% dintre răspunsuri, și de competență și expertiză – 10% dintre cei chestionați. Alte variante considerate importante sunt și „onest, sincer”, „patriot, pentru țară”, „să fie bun, cumsecade”, „să fie gospodar, muncitor”, „modest, simplu”.

Sondajul a fost realizat de Agenția de Rating Politic în perioada 2-6 decembrie. La întrebări au răspuns 950 de persoane cu drept de vot din România, din categoria populației adulte.