Câtă mâncare aruncă românii la gunoi în fiecare zi. Topul risipei alimentare. Ministru: „Sunt foarte multe soluții”

Achim Irimescu recunoaște că și lui i se întâmplă să arunce mâncare și că românii trebuie să își schimbe comportamentul alimentar.

„Omenirea va ajunge la o criză alimentară și acest fapt a condus și la orientarea către ceea ce se aruncă și ceea ce se degradează, pentru că sunt două elemente diferite. Mai util ar fi să avem în vedere și modificarea mentalităților, în România. Cred că România are capacitatea de a rezolva această problemă. Avem un grup de lucru la nivelul ministerului, format din 25 de entități publice și private și sper ca, pe termen lung, să avem rezultate în combaterea risipei alimentare. Consumatorul trebuie să știe cum se comportă față de produs. Problema se pune tot mai acut pe viitor față de consumul de alimente. Știm cu toții că actualmente, în Uniunea Europeană, fără subvenții, nu s-ar putea produce produse la prețuri accesibile pentru consumatori. Din păcate, la români s-a constatat o obișnuință în a-și umple frigiderul și, după un timp, să se constate depășirea termenului de valabilitate înainte de consum. Recunosc, și mie mi s-a întâmplat acest lucru. Deci, trebuie să ne schimbăm comportamentul alimentar”, a spus ministrul Agriculturii.

Achim Irimescu a dat exemplul țărilor vestice unde există asociații care organizează campanii pentru redistribuirea alimentelor pe cale să expire către populația defavorizată, la prețuri accesibile.

„Deja în Vest s-au înființat forme care se ocupă cu redistribuirea alimentelor la prețuri modice pentru pătura săracă a populației, pentru a accesa alimente care sunt în termen de garanție și se mai pot consuma. Interesul nostru este să aruncăm cât mai puțin la coșul de gunoi”, a subliniat ministrul.

Risipa alimentară conduce, inevitabil, la creșterea cheltuielilor. Practic, se pierd niște bani inutil.

„Numai la câți bani se alocă în agricultură pentru subvenții, ne putem da seama de impact. Dacă ne uităm la bugetul european, circa 40 de miliarde de euro, anual, se cheltuiesc în agricultură. Sunt foarte multe soluții. Pe de altă parte, există riscul ca o mare parte dintre alimente să fie lăsate la un preț mare până la momentul expirării lor. Este extrem de important să dezvoltăm și soluții. Sigur, trebuie să gestionăm foarte bine și termenele la care expiră alimentele, dar și comportamentul nostru ca și consumatori. Poate vi s-a întâmplat ca un produs, care trebuie să stea la o anumită temperatură, a stat aruncat pe un alt raft, iar de bună credință îl cumperi și constați acasă că acesta nu mai e bun de consum”, a afirmat Achim Irimescu.

Soluționarea problemei risipei alimentare, de trei ani pe masa Ministerului Agriculturii

Tema risipei alimentare este una dintre problemele cu vechime în cadrul Ministerul Agriculturii. Încă din 2013, reprezentanții Ministerului lucrează la o strategie pentru evitarea risipei alimentare. În urmă cu trei ani s-a constituit un grup de lucru format atât din autorități, cât și din entități publice, care să elaboreze strategii de reducere a risipei de alimente. Inițiativa a aparținut Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), care a avut alături ministere precum cel al Mediului, Economiei, Educației sau Finanțelor Publice. De asemenea, acest grup este susținut și de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Consiliul Concurenței, Institutul de Bioresurse Alimentare și numeroase ONG-uri.

Sarcina grupului de lucru format era să elaboreze o strategie națională pentru reducerea risipei alimentare, să realizeze studii și anchete pentru dimensionarea fenomenului în țara noastră și să organizeze campanii de informare și conștientizare pentru populație, astfel încât, în final, să rezulte un proiect de act normativ care să reglementeze problema risipei alimentare. Reprezentanții MADR susțin că acesta este modul cel mai corect pentru elaborarea unei astfel de legi și că restul inițiativelor nu pot fi luate în seamnă, din cauza lipsei de date concrete colectate la nivel național.

Gândul a scris în februarie 2016 despre problema risipei alimentare în România, imediat după ce Franța a adoptat legislația privitoare la această problemă a societăților moderne. La vremea respectivă, Viorel Morărescu, director al Direcției Industrie Alimentară din cadrul MADR declara: „Cred că un astfel de subiect trebuie abordat, trebuie să existe studii, analize și o serie întreagă de măsuri. Acum, măsurile pe care le-a propus grupul nostru sunt măsuri nu pentru efect, ci pentru cauză, să fie atacată cauza problemei, nu să fie măsuri punitive, în așa fel încât să existe o reacție adversă pe tot lanțul agro-alimentar. Cred că, în paralel, campaniile de informare și conștientizare contează, pentru că fiecare dintre noi aruncăm o parte din alimente”.

Strategia pe care o elaborează grupul de lucru al MADR nu vizează doar agenții comerciali, ci prevede și informarea consumatorului final cu privire la riscurile pe care le include risipa alimentară.

„Cred că trebuie o abordare holistică, integrată, pe tot lanțul agro-alimentar, pentru că, atât producătorul, cât și procesatorul și comerciantul, dar mai ales consumatorul, contribuie într-o bună măsură la risipa alimentară. Dacă abordăm numai un segment, nu am rezolvat problema în totalitatea ei. Nu știu dacă putem să o rezolvăm în totalitate, dar în mare parte cred că ține de fiecare dintre noi și dacă avem niște măsuri, niște ghiduri, niște reglementări, cred că putem să facem ca această risipă alimentară să fie diminuată, în așa fel încât să nu ne creăm alte probleme”, a explicat Viorel Morărescu.

Totuși, de când s-a format acest grup de lucru, în 2013, au trecut trei ani, iar autoritățile încă adună informații, dezbat și construiesc strategii. „Noi ne întâlnim periodic cu grupul și am convenit ca fiecare grup în parte, că am împărțit grupul pe categorii, pe segmente, să aibă întâlniri periodice, fie online, fie să se întâlnească să discute anumite lucruri. Deocamdată, suntem în faza în care adunăm informații, dezbatem, am stabilit o strategie, o gândire de lucru, dar nu avem deocamdată niște elemente clare, concrete, care să ducă la conturarea unui act normativ pe care să îl putem prezenta ca și formă finală”, afirma Viorel Morărescu în interviul acordat reporterilor Gândul.

Directorul Direcției Industrie Alimentară din cadrul MADR susține că până la sfârșitul acestui an, grupul de lucru va avea o propunere legislativă finalizată: „Noi credem că până la sfărșitul acestui an putem să avem un proiect de act normativ care să poată fi dezbătut și, ulterior, să fie agreat și adoptat”.

La nivel mondial se aruncă anual 1,3 miliarde de tone de alimente, potrivit estimărilor Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite. Acest lucru înseamnă că 750 de milioane de dolari se pierd în coșurile de gunoi într-un singur an. În ceea ce privește situația Uniunii Europene, 89,2 milioane de tone de alimente sunt aruncate anual. România ocupă locul al nouălea în topul celor mai risipitoare țări din UE, cu un procent de 2,55%, adică 2,2 milioane de tone de alimente pierdute în fiecare an, adică peste 6.000 de tone pe zi.

Mai prost decât noi stau țări precum Marea Britanie, Olanda, Germania, Franța, Polonia sau Belgia.