Câte persoane au fost puse sub control judiciar și în arest la domiciliu într-o singură săptămână

În perioada 10-17 aprilie au fost dispuse măsuri preventive de supraveghere judiciară față de 172 de persoane. Polițiștii au luat sub supraveghere 75 de persoane arestate la domiciliu și alte 97 în cazul cărora a fost dispusă măsura controlului judiciar, se arată într-un comunicat de presă al Poliției Române transmis duminică agenției MEDIAFAX.

Pentru alte 14 persoane au fost înlocuite măsurile preventive de supraveghere dispuse inițial, cu alte măsuri. Astfel, controlul judiciar a fost înlocuit în cinci cazuri cu arestarea preventivă, iar alte cinci persoane care aveau această măsură au primit condamnări la închisoare cu executare.

Arestul la domiciliu a fost înlocuit într-un caz cu arestarea preventivă, iar alte trei persoane au primit pedepse cu executare.

Supravegherea persoanelor arestate la domiciliu sau aflate sub control judiciar se face de către cei aproximativ 500 de polițiști de la structurile de supraveghere judiciară. Aceștia verifică periodic modul în care persoanele aflate sub supraveghere judiciară își respectă obligațiile, iar în cazul încălcării acestora, sesizează instanța.

ULTIMA ORĂ România este datoare SUA, de 33 de ani. Radu Miruţă: „Statul român a rămas și bun de plată, și cu o rușine diplomatică pe termen lung.”

09:25

ECONOMIE Cum vor arăta salariile în România până în 2040. Câți bani vei putea câștiga în meseria ta de astăzi

09:22

Conform Codului de procedură penală, măsurile preventive sunt reținerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauțiune, arestul la domiciliu și arestarea preventivă.

Arestul la domiciliu constă în obligația impusă inculpatului, pe o perioadă de cel mult 30 de zile, de a nu părăsi imobilul unde locuiește, fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza și de a se supune unor restricții stabilite de acesta.

Pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are obligația să se prezinte în fața organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi și libertăți, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată ori de câte ori este chemat. El nu are voie să comunice cu persoana vătămată sau cu membrii de familie ai acesteia, cu alți participanți la comiterea infracțiunii, cu martorii ori experții, precum și cu orice alte persoane care nu locuiesc în mod obișnuit împreună cu el sau care nu se află în îngrijirea sa.

Persoana aflată sub control judiciar trebuie să respecte mai multe obligații, printre care cea de a se prezenta la poliție conform programului de supraveghere, la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemată, dar și de a informa dacă își schimbă locuința.

În perioada controlului judiciar pot fi dispuse și alte obligații inculpatului, cum ar fi: să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfășoare activitatea în exercitarea căreia a săvârșit fapta; să comunice periodic informații relevante despre mijloacele sale de existență; să nu participe la manifestări sportive sau culturale ori la alte adunări publice; să nu conducă vehicule anume stabilite de organul judiciar; să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme; să nu emită cecuri.

În cazul încălcării acestor obligații, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu arestul la domiciliu sau cu arestarea preventivă.

Supravegherea respectării de către inculpat a obligațiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se realizează de către instituția, organul sau autoritatea anume desemnată de organul judiciar care a dispus măsura.