Câte persoane au intrat în arest la domiciliu, de la intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală

În perioada 1 – 7 martie, polițiștii structurilor de supraveghere judiciară au desfășurat activități specifice față de alte 115 persoane față de care s-au dispus măsuri preventive care stabilesc supraveghere judiciară, respectiv 3 persoane pe numele cărora a fost dispusă măsura arestului la domiciliu și față de 112 persoane pe numele cărora a fost dispusă măsura controlului judiciar.

Din 1 februarie, când au intrat în vigoare noile prevederi în materie procesual penală, până la începutul lunii martie, polițiștii au luat sub supraveghere 97 de persoane arestate la domiciliu, 1.190 aflate sub control judiciar și alte 16 în cazul cărora instanțele au dispus control judiciar pe cauțiune.

Aproximativ 500 de polițiști își desfășoară activitatea în cadrul structurilor de supraveghere judiciară.

Conform noului Cod de procedură penală, măsurile preventive sunt reținerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauțiune, arestul la domiciliu și arestarea preventivă.

Arestul la domiciliu constă în obligația impusă inculpatului, pe o perioadă de cel mult 30 de zile, de a nu părăsi imobilul unde locuiește, fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza și de a se supune unor restricții stabilite de acesta.

Pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are obligația de a se prezenta în fața organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi și libertăți, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată ori de câte ori este chemat. El nu are voie să comunice cu persoana vătămată sau membrii de familie ai acesteia, cu alți participanți la comiterea infracțiunii, cu martorii ori experții, precum și cu orice alte persoane care nu locuiesc în mod obișnuit împreună cu el sau care nu se află în îngrijirea sa.

Persoana aflată sub control judiciar trebuie să respecte mai multe obligații, printre care cea de a se prezenta la poliție conform programului de supraveghre, la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemată, dar și de a informa dacă își schimbă locuința.

În perioada controlului judiciar pot fi dispuse și alte obligații inculpatului, cum ar fi: să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfășoare activitatea în exercitarea căreia a săvârșit fapta; să comunice periodic informații relevante despre mijloacele sale de existență; să nu participe la manifestări sportive sau culturale ori la alte adunări publice; să nu conducă vehicule anume stabilite de organul judiciar; să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme; să nu emită cecuri.

În cazul încălcării acestor obligații, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu arestul la domiciliu sau arestarea preventivă.

Supravegherea respectării de către inculpat a obligațiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se realizează de către instituția, organul sau autoritatea anume desemnate de organul judiciar care a dispus măsura, în condițiile legii.