Câți bani a plătit sistemul de sănătate, în 2012, pentru boli cauzate de fumat

Fundația Medicală Pneuma, Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” și Rețeaua Europeană pentru Prevenirea Fumatului (ENSP) au prezentat miercuri, într-o conferință de presă, rezultatele primului Studiu de Impact Economic al Consumului de Tutun asupra sistemului public de sănătate din România și „Carta Albă a Consumului de tutun în România-context și soluții 2014 – 2020”.

Primul Studiu de Impact Economic al Consumului de Tutun asupra sistemului public de sănătate a evaluat cheltuielile pe care sistemul public de sănătate din România le susține pentru diagnosticul și tratamentul principalelor categorii de boli asociate consumului de tutun: bolile cardio-vasculare, bolile cerebro-vasculare, bolile respiratorii, cancerul și tuberculoza. Deoarece, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), fumatul este responsabil doar în parte pentru aceste boli, cheltuielile direct atribuibile fumatului reprezintă o parte din totalul plăților făcute pentru bolile respective.

Rezultatele arată că, la nivelul anului 2012, sistemul public de sănătate a plătit 1,2 miliarde lei drept cheltuieli totale atribuibile fumatului. Raportat la suma totală plătită pentru cele patru categorii de boli asociate fumatului – 4,3 miliarde de lei -, fumatul este responsabil pentru 27,8 la sută din aceste cheltuieli.

În anul 2012, cheltuielile totale pentru sănătate au fost în valoare de 22.075.623.000 lei, din care suma cheltuită din cauza fumatului reprezintă 5,7%.

Același studiu, prezentat de Magda Ciobanu, șef de clinică la Institutul „Marius Nasta”, arată că numărul total de cazuri spitalizate în anul 2012 pentru toate cele cinci categorii de boli atribuibile fumatului a fost de 1.892.323 lei, din care 550.142 lei au fost cazuri atribuibile direct fumatului.

Totodată, cheltuielile datorate fumatului reprezintă 38,4% din totalul cheltuielilor pentru bolile respiratorii și 14,2% pentru cele cardiovasculare, a arătat președintele Fundației Pneuma, Miron Bogdan.

„Știința ne pune la dispoziție nouă, specialiștilor în sănătate, instrumente pentru a scădea cifrele de morbiditate și de mortalitate, dar cu costuri semnificative induse de tratamentele și tehnologiile moderne. În schimb, dacă ar exista un efort conjugat din partea tuturor factorilor de decizie implicați, atât pe latura de sănătate publică, cât și pe cea economică, de a adopta măsuri pentru scăderea numărului actual de fumători, se vor vedea aceleași roade, dar fără a se cheltui resurse financiare suplimentare”, a spus Bogdan.

La rândul său, șeful Reprezentanței OMS în România, Victor Olszavsky, a declarat că „în România anului 2014, peste 40.000 de oameni mor din cauza bolilor atribuibile fumatului”.

„În România anului 2014, se fumează fără restricții în locurile publice, încă industria tutunului interferează cu politicile publice în acest domeniu, încă serviciile de asistență pentru renunțarea la fumat nu sunt la un nivel corespunzător, iar exemplele ar putea continua. Este timpul ca factorii de decizie din România să facă o alegere clară: aceea a respectării și promovării sănătății celor ce i-au ales să îi reprezinte”, a spus Cornel Radu-Loghin, director de Politici și Strategii în cadrul ENSP.

Acesta a atras atenția că aceste lucruri se întâmplă după 9 ani de la ratificarea de către România a Convenției Cadru pentru Controlul Tutunului (CCCT), legislația românească în domeniu fiind încă departe de standardele internaționale din tratat.

În acest context, experții în sănătate publică au considerat oportun să inițieze un document strategic actualizat pentru controlul fumatului – Carta Albă a Consumului de Tutun în România 2014 – 2020, document care să includă principalele strategii și direcții de acțiune recomandate de forurile internaționale și adaptate realităților naționale.

„Să nu uităm că fumatul este cea mai importantă cauză ce poate fi prevenită atunci când vorbim despre boli și deces prematur. Cei peste 1 miliard de lei cheltuiți anual din cauza fumatului ar putea fi folosiți pentru acțiuni de prevenție și educație, diagnosticare precoce ori tratamente inovative care să asigure cetățenilor României un număr mai mare de ani de viață sănătoasă”, a spus Magda Ciobanu.

Fumatul ucide anual peste 6 milioane de oameni la nivel global, mai mult decât HIV/SIDA, tuberculoza și malaria combinate. Opiniile tuturor factorilor responsabili la nivel mondial arată clar că, în lipsa unor acțiuni și măsuri energice și congruente , acest număr ar putea ajunge la peste 8 milioane anual în 2050.