Câți bani cer DNA și DIICOT ca să facă singure interceptările

La scurt timp după publicarea de către CCR a motivării deciziei privind interdicția SRI de a desfășura activități de supraveghere tehnică la cererea procurorilor, conducerea DNA a transmis o reacție oficială, explicând că hotărârea CCR va impune detașarea, în cadrul DNA, a 130 de polițiști, dar și cheltuieli de aproximativ 10.415.000 euro. Această sumă, însă, a fost calculată luând în considerare ipoteza că organele de urmărire penală ar urma să utilizeze infrastructura existentă deja la nivelul SRI pentru interceptarea comunicațiilor la distanță. În cazul în care acest lucru nu este posibil, achizițiile suplimentare ar determina o creștere importantă a cheltuielilor.

DNA a inclus în cheltuieli achiziționarea de logistică pentru realizarea interceptărilor ambientale, achiziționarea de logistică în materia interceptării comunicațiilor, detașarea a 130 de polițiști și instruirea lor, „atribuirea/ achiziția unui sediu secundar pe raza municipiului București în proximitatea sediului central al DNA (suprafață utilă de minim 1.000 – 1.500 mp și loc de parcare pentru minim 10 autovehicule)”, dar și achiziționarea a 30 de autoturisme.

De asemenea, conducerea DNA menționează că pentru aceste estimări financiare „s-a avut în vedere ipoteza folosirii de către organele de urmărire penală a infrastructurii existente la nivelul SRI, pentru interceptarea comunicațiilor la distanță. În situația în care ar fi necesare achiziții suplimentare pentru substituirea acestor echipamente, costurile ar crește în mod substanțial, fără ca la acest moment să putem face o estimare, având în vedere că un asemenea demers nu a mai fost realizat în cadrul sistemului judiciar”.

La rândul său, și conducerea DIICOT s-a sesizat rapid, arătând, printr-un comunicat de presă, că instituția nu deține mijloace tehnice proprii care să permită realizarea interceptărilor, subliniid că anul trecut 60% dintre mandatele de supraveghere tehnică au fost realizate prin intermediul SRI. Ca urmare a interdicției formulate de Curte în direcția SRI, conducerea DIICOT a precizat că în continuare va fi nevoie de alocarea mai multor bani de la buget pentru ca activitatea să poată să se desfășoare în condiții de eficiență. În acest sens, în comunicatul DIICOT se arată că instituția „va solicita Ministerului Justiției înființarea serviciului tehnic al Direcției” fiind nevoie de 200 de lucrători de poliție și de o investiție de 20 de milioane de euro.

„Această modificare va impune achiziția de echipamente tehnice specifice și detașarea inițială a unui număr de 200 de lucrători de poliție în cadrul DIICOT, precum și asigurarea trainingului acestora. Aceste măsuri presupun un efort bugetar de peste 20.000.000 de euro, această sumă fiind susținută la acest moment doar de sumele utilizate de alte unități specializate de parchet în același demers, sumele absolute putând fi precizate numai după un calcul judicios efectuat împreună cu specialiștii în domeniu. Precizăm că nu putem raporta la acest moment necesarul de resurse la un reper existent, deoarece Direcția nu deține nici un mijloc tehnic și nici un specialist desemnat”, transmite DIICOT.

„În calculul preconizat, trebuie plecat de la premisa că DIICOT nu deține nici un mijloc tehnic de interceptare. De asemenea, în cursul anului 2015, DIICOT a dat spre exploatare un număr de peste 33.000 de mandate de supraveghere tehnică, din care 60% au fost operaționalizate prin SRI. În consecință, după publicarea Deciziei CCR va fi necesară alocarea de resurse proprii ale DIICOT pentru a putea asigura în continuare eficiența activității de investigare a infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism”, se mai spune în același comunicat.

O altă instituție care a transmis reacții la motivarea publicată de CCR a fost Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) care a anunțat, printr-un comunicat de presă, că a identificat soluții pentru continuarea activității de urmărire penală împreună cu Ministerul Afacerilor Interne (MAI), menționând că variantele pe care le-au găsit vor fi analizate periodic pentru a constata cât sunt de eficiente și ce impact au asupra activității de urmărire penală.

Curtea Constituțională a declarat neconstituțional un articol din Codul de Procedură Penală care reglementează supravegherea tehnică din timpul cercetării penale, mai exact articolul care arată cine execută această supraveghere (interceptări ale comunicațiilor, înregistrări audio-video ambientale), susținând că SRI nu are atribuții de cercetare penală.

Curtea constată că legiuitorul a inclus, în cuprinsul art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, pe lângă procuror, organul de cercetare penală și lucrătorii specializați din cadrul poliției și a altor organe specializate ale statului. Aceste organe specializate ale statului nu sunt definite, nici în mod expres, nici în mod indirect în cuprinsul Codului de procedură penală. De asemenea, norma criticată nu prevede nici domeniul de activitate specific acestora, în condițiile în care, în România, activează, potrivit unor reglementări speciale, numeroase organe specializate în diverse domenii. Astfel, în afara Serviciului Român de Informații, care are atribuții exclusiv în domeniul siguranței naționale, neavând atribuții de cercetare penală, există și alte servicii cu atribuții în domeniul securității naționale, precum și o multitudine de organe specializate ale statului cu atribuții în varii domenii”, a explicat CCR în motivarea deciziei.

Totodată, Curtea Constituțională susține că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” apare ca fiind lipsită de claritate, precizie și previzibilitate, nepermițând subiecților să înțeleagă care sunt aceste organe abilitate să realizeze măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viața privată a persoanelor.

Curtea Constituțională a declarat neconstituțional un articol din Codul de Procedură Penală care reglementează supravegherea tehnică din timpul cercetării penale, mai exact articolul care arată cine execută această supraveghere (interceptări ale comunicațiilor, înregistrări audio-video ambientale).

Judecătorii Curții Constituționale au stabilit că articolul 142, alineatul 1, din Codul de Procedură Penală referitor la punerea în executare a mandatului, este neconstituțional. Articolul respectiv arată că „procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției ori de alte organe specializate ale statului”, CCR stabilind că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” nu respectă Constituția și este neclară.