Câți deținuți au devenit scriitori peste noapte: „Ca să scrii o carte, trebuie să știi să scrii. Dacă l-aș vedea pe Nuțu Cămătaru că scrie, ar fi niște semne de întrebare”

O carte scrisă în închisoare reprezintă, pentru unii deținuți, o modalitate de reducere a pedepsei, condiția fiind ca „scriitorii” să realizeze însă lucrări științifice. Dacă în cazul lui Adrian Năstase nu a fost nicio surpriză pentru nimeni faptul că a publicat, în închisoare, trei cărți, dintre care una de drept, situația a fost alta pentru Sorin Ovidiu Vîntu.

Cărțile scrise și apărute în penitenciar par să ia avânt în ultima perioadă. Zece cărți și lucrări științifice au fost scrise, respectiv publicate, de la începutul anului și până în prezent în toate cele 45 de penitenciare din întreaga țară, potrivit datelor centralizate puse la dispoziția gândul de către Administrația Națională a Penitenciarelor. Spre deosebire, în anii anteriori au fost scrise șase – în perioada 2007 – 2008, două – 2009, trei – 2010, 11 – 2011 – și șapte în 2012.

În privința genului literar, din penitenciarele din România au ieșit lucrări în domeniul juridic, tehnic, inginerie, militar, economic, agricol, social, istoric, terorism, protejarea mediului, cercetări și politici de marketing, internet sau marketing electoral. De asemenea, au fost scrise și publicate volume de poezie, maxime, proză, teatru.

Cum se poate reduce pedeapsa

Poate orice deținut să scrie o carte? Reprezentanții ANP spun că da. „Orice persoană privată de libertate, coordonată de un educator, poate solicita și obține suport pentru a scrie cărți sau lucrări științifiice pe perioada de încarcerare, indiferent de regimul de executare a pedepsei privative de libertate”, se arată în răspunsul Administrației Naționale a Penitenciarelor remis gândul.

În continuare, aceștia amintesc că realizarea de materiale literare reprezintă o activitate individuală, pe care orice persoană privată de libertate o poate realiza, indiferent de regimul de executare, în funcție de preocupările și de interesele personale.

Potrivit legii nr. 275/2006, privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare, în cursul procesului penal, prevede la art. 76, alin 1, litera f, posibilitatea reducerii duratei pedepsei ca urmare a elaborării unei lucrări științifice publicate.

În categoria lucrărilor științifice intră lucrările publicate în reviste științifice și edituri recunoscute, la data publicării de către Colegiul Național al Cercetării Științifice din  Învățământul Superior, dar și „comunicările științifice susținute la o conferință națională sau intrenațională și publicată în analele manifestării științifice.

Deținuții care doresc să realizeze și să publice o lucrare științifică formulează o cerere scrisă de către directorul unității și au obligația de a anexa o recomandare scrisă din partea unui profesor universitar sau a unui conferențiar universitar din specialitatea în care urmează să fie elaborată lucrarea. „După acordarea aprobării, în funcție de posibilitatea unității penitenicare, se stabilește un program de lucru și o locație destinată activității de elaborare a lucrării științifice”, mai spun reprezentanții ANP.

Costurile pe care le implică scrierea și publicarea unei cărții sunt suportatate exlusiv de către deținut, care poate beneficia însă de sponsorizări.

Profilul general al deținutului român: analfabet

Potrivit cifrelor menționate mai sus, din penitenciarele românești au ieșitt foarte puține cărți. Explicația o dau chiar reprezentanții Administrației Naționale a Penitenciarelor.

„Foarte puține cărți s-au scris de-a lungul timpului în închisoare. Profilul general al deținutului este mai degrabă cel semianalfabet. Sunt relativ puțini intelectuali acolo (în închisori n.r.) și nici nu ai cum să faci o lucrare științifică dacă ești altfel. În ultimul an au fost mai multe cereri de a  scrie o carte și pentru că au ajuns în închisoare persoane cu un anumit statut intelectual sau background academic. Oricum, sunt puține cărți. Eu sunt de 12 ani în sistemul penitenciar și țin minte că prima carte de care-mi amintesc că a fost scrisă în închisoare a fost a unui istoric american (Kurt Treptow n.r.) de la Iași, profesor universitar, arestat pentru pedofilie”, a declarat pentru gândul Dana Cenușă, reprezentant ANP.

Americanul menționat de reprezentanta ANP este nimeni altul decât Kurt Treptow, acuzat în 2002 și condamnat în martie 2003 de magistrații ieșeni la șapte ani de închisoare pentru corupere sexuală, perversiune sexuală cu minori și acte sexuale cu minori. În  2007, istoricul pedofil, venit în România de mai bine 13 ani cu scopul de a promova cultura românească în lume, a fost eliberat condiționat. Proba la dosarul de eliberare a fost cartea „Viața și timpurile lui Vlad Dracul. Reverberații asupra familiei”, o lucrare în limba engleză de 400 dee pagini scoasă în 2006 la Editura Centrul pentru Studii Românești, a fundației pe care o conducea.

Scriitorii celebri de la Jilava: Năstase și Vîntu

Ororile pe care le-au  trăit în închisorile comuniste au fost o sursă de inspirație pentru  mulți intelectuali care au fost întemnițați. Unii dintre aceștia au început chiar din închisoare fără mașină de  scris, pixuri, de multe ori chiar și fără hărtie. Memoria sau hârtia igienică reprezentau tabla pe care aceștia își așterneau ideile. Dinu Pillat, Constantin Noica sau Nicolae Steinhardt sunt doar trei exemple în acest sens.

În prezent, așa cum am spus mai sus, orice deținut poate să scrie și să publice o carte în închisoare. Înainte de 1989, Dinu Pillat, Constantin Noica sau Nicolae Steinhardt au fost doar trei dintre mulții intelectuali publiciști care au trecut pe la Jilava. Acum, reprezentanții penitenciarului se pot lăuda doar cu  Adrian Năstase și Sorin Ovidiu Vîntu.

„La noi au fost trei cazuri mari și late de scriitori: Vîntu, Năstase și încă un deținut arab, un medic, care a scris ceva cu drogurile. Nu s-a manifestat o creștere extraordinară a numărului de scriitori, pentru că nu am avut”, a declarat pentru gândul Cristian Micu, purtător de cuvânt al Penitenciarului Jilava.

Acesta precizează și condiția esențială necesară celor care vor să scrie o carte. „În primul rând, ca să scrii o carte, trebuie să știi să scrii. La Adrian Năstase era și normal să scrie o carte, că fotbal nu juca. Dacă l-aș vedea pe Nuțu Cămătaru că scrie o carte, ar fi niște semne de întrebare. La Adrian Năstase nu cred că se îndoiește nimeni că a putut să scrie”, este de părere purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Jilava.

Jilava a fost o sursă de inspirație pentru fostul premier Adrian Năstase, închis timp de 265 de zile, o mică parte din acestea fiind executate la Penitenciarul Rahova. După gratii, Năstase a redactat o lucrare științifică și a scris alte două cărți. Munca intelectuală prestată de Adrian Năstase a contribuit la eliberarea sa condiționată cu 45 de zile, la care s-au adăugat și cele șase zile petrecute în Spitalul Floreasca după tentativa de suicid.

Primul titlu care a ieșit din mâna fostului premier s-a intitlulat „Exerciții de libertate”, iar lansarea a  fost  făcută de către familia acestuia anul trecut, în noiembrie, la Târgul de carte Gaudeamus.Ulterior, Adrian Năstase a publicat „România la UE în contextul reglementărilor interne și europene”, o lucrarea științifică la care a lucrat timp de 30 de zile, între opt și zece ore pe zi, în baza cererii aprobate de conducerea penitenicarului.

O altă carte pe care Năstase a scris-o în penitenciar este „Lumea, americanii și noi”, apărută la editura Litera, pe care a lansat-o în libertate, la Bookfest.

De când a fost încarcerat – 26 iunie 2012 – și până la eliberare – 17 martie 2013 -Adrian Năstase a publicat pe blogul personal 257 de postări, adică a avut cel puțin o postare pe zi. Avocații săi au declarat că Năstase și-a scris postările pe hârtie care mai apoi erau postate pe blog de familie. Penitenciarul Jilava a negat în permanență că Năstase ar avea telefon mobil, tabletă sau laptop în celulă.  Procurorii DNA au precizat că Adrian Năstase este singurul condamnat care are blog din penitenciar.

Tot din penitenciar, Năstase a scris prefețele volumelor II și III din „Blog’n roll”, editate în acest an la Monitorul Oficial, care cuprind o serie de postări de pe blogul lui, pe care acesta le-a considerat relevante pentru anumite teme, situații sau evenimente.

De la Jilava a ieșit și lucrarea științifică „România – studiu comparativ între trei epoci consecutive: comunism, tranziție și perspectivele comunitare”. Autor este nimeni altul decât omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu. El a obținut, prin  această lucrare, o reducere de 33 de zile a pedepsei primite în iunie anul trecut – un an de închisoare – pentru șantajarea omului de afaceri Sebastian Ghiță, actualmente deputat PSD.  Lucrarea sa a fost publicată la editura „C.H. Beck”, o editură specializată în lucrări juridice. Prefața cărții  a fost semnată de Octavian Dragomir Jora, lector universitar la Catedra de Relații Economice Internaționale din cadrul ASE. Lucrarea lui Vântu, despre care s-a scris în presă, că ar fi plagiată, a apărut în 200 de exemplare, dintre care 160 le-a preluat autorul, 30 au rămas la editură, iar 10 au fost trimise la Biblioteca Centrală Universitară.

Sorin Ovidiu Vîntu, care a ieșit din închisoare pe 1 mai, s-ar putea întoarce din nou după gratii, după ce instanța a decis, joi, menținerea condamnării de doi ani cu executare pentru favorizarea lui Nicolae Popa.

Manțog scrie opt ore pe zi despre ce a fost condamnat

Ionel Manțog, fost director al Complexului Energetic Turceni și secretar de stat în Ministerul Economiei pe vremea guvernării PD-PNL, este încarcerat la Penitenciarul Târgu-Jiu de aproape un an pentru corupție. Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat, în 9 iulie 2012, la cinci ani de închisoare în dosarul „Strămutărilor de lux”, alături de fostul director general al Societății Naționale a Lignitului Oltenia, Ion Vulpe. Cei doi au fost acuzați că ar fi beneficiat de informații clasificate din interiorul societății pe care o conduceau pentru a achiziționa din timp terenuri în zonele ce urmau a fi expropriate de compania minieră, în schimbul acestora urmând să le fie reconstruite vile la marginea municipiului Târgu-Jiu, în cartierul Primăverii.

De la începutul anului, Manțog scrie timp de opt ore pe zi, conform programului alocat de conducerea Penitenciarului, la o carte despre corupție, viciu pentru care a fost și condamnat. Cartea, care se vrea una științifică, i-ar putea aduce o reducere a pedepsei cu cel puțin 30 de zile.

„În prezent, în Penitenciarul Târgu Jiu se află două persoane private de libertate care lucrează la câte o carte. Una este în domeniul drept, iar cealaltă pe istorie-filosofie. Cei doi scriu cărțile conform metodologiei: s-au adresat cu o cerere directorului penitenciarului, au fost discutați în comisiei. Li se  alocă un spațiu și un interval orar în care să își elaboreze lucrările. Persoana care scrie cartea despre drept a început lucrul la ea pe la începutul anului, iar cel pe  filosofie lucrează de circa o lună la carte”, a declarat pentru gândul Selinde Nistor, reprezentant Penitenciarul Târgu-Jiu.

Autobiografia unui condamnat pe viață, ultima carte scrisă în penitenciar

Cele mai recente cărți care au ieșit din penitenciarele românești îl au ca autor pe un bărbat în vârstă de 47 de ani condamnat pe viață. Volumele de proză „Autobiografia unui condamnat pe viață” și poezie „Versuri de durere, dor și  credință” au fost lansate la sfârșituul săptămânii trecute la Penitenciarul Arad. Cheltuielile au fost suportate de către ONG-ul „Serviciul Umanitar pentru Penitenciare” și editura „Viața Arădeană”. „Persoana care le-a scris a fost condamnată pe viață pentru omor calificat. Se află în arest din 1996, iar la Penitenciarul Arad este încarcerat din ianuarie 2012. El a scris cartea pe cameră (în care este deținut n.r.), nu a fost într-un cadru organizat”, a declarat pentru gândul Eduard Magold, purtător de cuvvânt al Penitenciarului Arad.

Dacă unii deținuți scriu lucrări cu speranța de a obține o  reducere a pedepsei, alții aleg să își  aștearnă gândurile pe  hârtie, fără însă să dea publicității talentul lor. Despre un astfel de caz vorbesc reprezentanții Penitenciarului Iași – un bărbat, în vârstă de 32 de ani, închis pentru omor deosebit de grav.

„Avem un deținut care scrie poezii. Am avut chiar un concurs la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor, el a participat de fiecare dată. O face ca pe o simplă plăcere a lui, nu vrea să fie publicat și să se scrie despre el. Își așterne gândurile acolo sub formă  de poezii. Ar fi un lucru pozitiv pentru el dacă ar ieși și în față cu ceea ce scrie, pentru că potențial are. Scrie niște poezii interesante, ca să spunem așa”, a declarat pentru gândul Gabriela Topoliceanu, purtător de cuvânt al Penitenciarului Iași. 

Deținutul cu latura artiistică închis la Iași se află în penitenciar din anull 2000, având de executat o pedeapsă de 30 de ani. „El iese la muncă, face lucrări de mozaic în interiorul penitenciarului. Atâta timp cât iese la muncă, are probabil un comportament pozitiv”, adaugă Gabriela Topoliceanu.

Carte despre terorism scrisă în închisoare

De pe poarta Penitenciarului Drobeta Turnu Severin a ieșit anul trecut cartea „Tehnici și metode artizanale de distrugere”, o lucrare ce tratează problematica terorismului, „de utilitate”, după cum a afirmat în momentul lansării Petrișor Ridichie, directorul adjunct al penitenciarului severinean .

„În anul 2012 am avut două solicitări din partea unor persoane private de libertate de a scrie cărți în penitenciar pentru a putea beneficia de zile câștig, însă una din solicitări nu a mai avut obiect deoarece deținutul a fost transferat în altă unitate penitenciară iar cea de a doua s-a finalizat cu lansarea de carte a persoanei private de libertate T.D. cu titlul, >, o lucrare ce tratează problematica terorismului. În Penitenciarul Drobeta Turnu Severin funcționează două biblioteci de unde persoanele private de libertate pot împrumuta cărți și nu există spații special amenajate pentru cei care doresc să scrie diverse cărți/lucrări datorită numărului foarte mic de solicitări”, au declarat într-un răspuns remis gândul reprezentanții penitenciarului în cauză.

Coautorul cărții, Marius Daniel Tuvene, în vârstă de 42 de ani și de profesie medic stomatolog, a ajuns în spatele gratiilor, în 2009, pentru comiterea unei infracțiuni de fraudă, fiind condamnat la șapte ani de închisoare.

La momentul lansării cărții, care a avut loc în închisoare, în aprilie 2012, au fost prezenți și ceilalți coautori: col. (r) dr. ing. Ion Epure (coordonator), col. (r) Constantin Bălăeț  – dr. în științe medicale și juristul Ovidiu Constantin Pop. Cartea a apărut la Editura „Militară”, iar prefața este semnată de general (r) Victor Atanasie Stănculescu.