Câți medici români au solicitat în primele trei luni certificate pentru a lucra în străinătate
Viorel Rădulescu a afirmat, într-o conferință de presă, că migrația medicilor români este determinată de activitatea corpului medical, de salarizare, de lipsa de perspectivă a tinerilor, de poziția medicului în societate, dar și pentru că s-a produs „o bulversare a relației medic-pacient”.
El a precizat că, în primele trei luni ale acestui an, 970 de medici au cerut certificate „de bună purtare” de la Colegiul Medicilor din România, astfel încât să poată depune solicitări pentru a putea profesa în alte țări.
Rădulescu a menționat că nu există „o vinovăție” a Colegiului Medicilor pentru această situație, ci de vină sunt problemele administrative care s-au perpetuat ani de zile și de la care s-au generat, uneori, adevărate tragedii, cum ar fi cazul Maternității Giulești.
„Dacă acolo exista suficient personal, poate nu se întâmpla acest lucru, dar prin acte administrative ne este împiedicată activitatea”, a spus Rădulescu.
El a subliniat că nu este atât de simplu să termini studiile Facultății de Medicină și să mai faci încă cinci ani sau șapte ani de specializare sau minimum trei ani în medicina de familie.
Rădulescu a arătat că, mai nou, „ultima găselniță” este ca specializarea în medicina de familie să fie de cinci ani.
„La ora asta suntem bulversați în medicina de familie cu acest card, care este iarăși o creație a autorităților și făcută nu neapărat să îmbunătățească starea lucrurilor în sistem, ci explicit să dovedească frauda în sistem. În loc să fie un factor de îmbunătățire a activității, așa cum merge sistemul cardului de sănătate și sistemul electronic SIU este de fapt o piedică în derularea activității, pacienții sunt total nemulțumiți, pentru că timpul de așteptare este mult mai mare decât înainte, validarea serviciilor nu se face la timp și ești obligat să iei laptop-ul acasă și în 72 de ore să le validezi, pentru că altfel nu primești banii”, a declarat Rădulescu.
Totodată, el a arătat că medicii de familie trebuie să acorde 42 de consultații la domiciliu, dar acestea nu pot fi raportate, dacă la locuința pacientului nu există internet, el precizând că timpul alocat actului medical s-a diminuat la jumătate în condițiile în care se înregistrează probleme administrative legate de utilizarea cardului.
Potrivit lui Rădulescu, astfel de probleme au contribuit și contribuie la tendința de migrare a medicilor din România.
Președintele Colegiului Medicilor din România, Gheorghe Borcean, a declarat că CMR a solicitat forurilor competente din țările Uniunii Europene, din SUA și Canada o situație exactă a medicilor români care profesează în aceste țări.