Câți potențiali moștenitori se vor lupta în instanță pentru averea Mitzurei Arghezi

Disputa între potențialii moștenitori ai Mitzurei Arghezi a început în mod public încă din septembrie, cu o lună înainte de decesul unicei fiice a lui Tudor Arghezi, care s-a petrecut pe 27 octombrie.

La momentul respectiv, nepoata Mitzurei Arghezi, Doina Elena Arghezi Teodorescu, a anunțat autoritățile că mătușa sa a dispărut, aceasta din urmă fiind găsită ulterior într-un cămin de bătrâni privat din București. Alături de Mitzura Arghezi a fost găsit atunci un apropiat al acesteia, Traian Radu, în vârstă de 75 de ani, pe care aceasta l-ar fi trecut în testamentul său drept moștenitor.

Doina Elena Teodorescu Arghezi – care susține că este fiica lui Baruțu T. Arghezi, frate al Mitzurei Arghezi – și Traian Radu au fost prezenți, joi, la înmormântarea Mitzurei Arghezi. Doina Teodorescu Arghezi și Traian Radu au avut și o scurtă dispută verbală, în Biserica Mărțișor, înainte de înmormântare.

VIDEO AUR cere în Camera Deputaților „constatarea încetării mandatului de președinte al lui Iohannis”. Suciu (PSD): Nu există consens asupra propunerii

13:13

POLITICĂ Calendarul alegerilor prezidențiale. Guvernul ar putea lua o decizie pe 8 ianuarie/ Surse liberale: primul tur, la finalul lunii martie

13:09

„În biserică a fost o discuție, a fost aplanată într-un timp relativ scurt”, a spus Doina Teodorescu Arghezi, precizând că Traian Radu susține, în mod neadevărat, că ea nu ar fi fiica legitimă a lui Baruțu Arghezi. „Dacă are dubii, să mă dea în judecată. Nu este prima oară când aud această prostie. Eu de meserie sunt jurist și știu valoarea cuvântului scris și a celui vorbit. Ca atare, întotdeauna cine are ceva cu mine să dovedească în instanță, cu acte. Eu voi dovedi cine sunt, ce vreau și care-mi sunt drepturile ca urmare a faptului că sunt nepoata Mitzurei Arghezi”, a declarat Doina Teodorescu Arghezi, la înmormântarea Mitzurei Arghezi.

Totodată, Doina Teodorescu Arghezi a precizat că a ținut legătura cu Mitzura Arghezi și ar fi încercat să o scoată pe mătușa sa din Spitalul Elias din București și apoi să o viziteze la căminul de bătrâni la care a fost transferată, însă nu i s-ar fi permis acest lucru.

„Din păcate, nu s-a putut. Situația a fost de așa natură încât mi s-a interzis să o iau și de la Spitalul Elias. După care a fost internată la Căminul de bătrâni evreiesc, iar acolo regulile sunt puțin mai neobișnuite. Foarte greu se intră în cămin”, a spus Doina Teodorescu Arghezi, precizând că, în ultimul timp, a păstrat telefonic legătura cu Mitzura Arghezi. „Cel care o vizita era băiatul meu”, a explicat Doina Teodorescu Arghezi.

Aceasta a precizat că va aștepta „să se limpezească puțin apele” și apoi va încerca să își câștige în instanță drepturile. „Probabil că totul se va rezolva pe calea justiției, pentru că așa, probabil, trebuie să se întâmple”, a declarat Doina Teodorescu Arghezi.

Întrebată pentru ce motive va apela la justiție, Doina Teodorescu Arghezi a spus că va anunța în momentul în care va face respectivul demers. „Este vorba de bunuri de valoare, bunuri de patrimoniu. În primul și în primul rând, se va vedea unde sunt aceste bunuri și cum au fost gestionate și, după aceea, probabil prin instanță se va rezolva toată problema, astfel încât să nu fie dubii și adevărul să se afle”, a spus Doina Teodorescu Arghezi.

Ea a precizat, însă, că „orice act care va fi prezentat oficial probabil că va fi contestat”. „Pentru că dubii există de foarte mult timp”, a spus Doina Teodorescu Arghezi, făcând referire la acte pe care ea le-ar fi văzut „în treacăt”.

„Eu nu știu exact conținutul actelor, testamentelor. Am înțeles că este un testament, după care au apărut două – trei – cinci – șapte. Nu știu. Nu vă pot spune cu exactitate numărul lor. Dar acest număr a crescut. Într-o lună jumate, au început să apară testamentele”, a afirmat Doina Teodorescu Arghezi, care a precizat că ar exista și un testament al Mitzurei Arghezi în care se spune că averea acesteia îi rămâne lui Traian Radu.

„Într-adevăr, într-unul din testamente, atât cât am putut să-l văd, se precizează acest fapt. Problema este că, așa cum se știe, orice act trebuie să îndeplinească forme de fond, de drept. Nu știu dacă acel act a fost legal întocmit”, a spus Doina Teodorescu Arghezi.

Totuși, dacă va deveni ea moștenitoarea de drept a Mitzurei Arghezi, Doina Teodorescu Arghezi spune că, în principiu, ar fi de acord ca manuscrisele lui Tudor Arghezi să fie date spre păstrare Academiei Române. „După părerea mea, Academia este forul competent pentru a păstra în condiții optime orice fel de manuscris”, a spus Doina Teodorescu Arghezi.

Pe de altă parte, Doina Teodorescu Arghezi a vorbit despre faptul că ar mai exista un moștenitor legal al Mitzurei Arghezi.

„Eu am un frate vitreg (Mircea Toader, n.r.), dar eu tot frate îi spun, din prima căsătorie a tatălui meu. El trăiește în Elveția”, a spus Doina Teodorescu Arghezi, precizând că a păstrat legătura cu acesta. „Este într-o stare de sănătate care nu-i permite să ajungă în România într-un timp relativ scurt, de aceea nici nu a ajuns la înmormântare”, a mai afirmat Doina Teodorescu Arghezi.

Pe de altă parte, Traian Radu este un alt potențial moștenitor al Mitzurei Arghezi, el fiind cel alături de care aceasta a stat timp de 40 de ani și cel care a îngrijit-o în ultima perioadă a vieții sale, după cum au declarat, pentru MEDIAFAX, surse apropiate fiicei lui Tudor Arghezi.

Sursele citate au mai spus că un alt potențial moștenitor al Mitzurei Arghezi este văduva lui Baruțu Arghezi, Doina Melania Arghezi, care trăiește în prezent la Arad și care nu este înrudită cu Doina Teodorescu Arghezi.

Astfel, Doina Teodorescu Arghezi, Doina Melania Arghezi, fiul lui Baruțu Arghezi și Traian Radu își vor disputa averea Mitzurei Arghezi, din care fac parte apartamentul acesteia, manuscrise și obiecte de patrimoniu care au aparținut acesteia și tatălui ei, poetul Tudor Arghezi.

Pe de altă parte, situația Casei Memoriale „Tudor Arghezi – Mărțișor” din București, în care poetul a trăit și a scris între anii 1926 – 1967, potrivit plăcuței memoriale instalate pe clădire, este clară. Aceasta a fost și va rămâne în patrimoniul statului român.

„Casa Mărțișor este proprietatea statului român, prin Primăria Capitalei, și în administrarea Muzeului Național al Literaturii Române. Tot ce este în muzeu aici este în proprietatea statului român”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române, care a fost prezent la rândul său, joi, la înmormântarea Mitzurei Arghezi.

Ioan Cristescu a precizat că a discutat în ultima perioadă cu Mitzura Arghezi și aceasta i-a spus că dorește ca manuscrisele lui Tudor Arghezi să fie date Academiei Române. „Cu ce a fost în apartamentul în care a locuit (Mitzura Arghezi, n.r.) nu știu ce se va întâmpla”, a mai spus Ioan Cristescu.

Mitzura Arghezi, fiica poetului Tudor Arghezi, a murit, marți dimineață, la vârsta de 90 de ani și a fost înmormântată, joi, în grădina Casei Memoriale „Tudor Arghezi – Mărțișor” din București, alături de părinții săi, Tudor și Paraschiva Arghezi, și în prezența a câtorva zeci de persoane, între care s-au numărat și Traian Radu și Doina Teodorescu Arghezi.

Pe parcursul întregii sale vieți, Mitzura Arghezi a contribuit major la valorificarea și promovarea moștenirii literare și culturale pe care a preluat-o de la tatăl său, marele poet român Tudor Arghezi. Aceasta a susținut Muzeul Național al Literaturii Române în toate activitățile culturale organizate și desfășurate fie la Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărțișor”, al cărei custode a fost în ultimii 40 de ani, fie în cadrul evenimentelor organizate la sediul acestuia.

Printr-un act de donație redactat de Tudor Arghezi în favoarea statului român, în anul 1967, Mitzura Arghezi și Baruțu Arghezi, cei doi copii ai poetului, au primit unele drepturi. După plecarea din țară, Baruțu Arghezi a cedat toate drepturile care îi reveneau conform actului de donație surorii sale, Mitzura Arghezi, astfel încât de atunci singurul reprezentant al familiei Arghezi în relația cu statul român a fost Mitzura Arghezi.

Prin actul încheiat între Mitzura Arghezi și Muzeul Național al Literaturii Române în 1992, aceasta a renunțat la toate drepturile sale și ale fratelui său, Baruțu Arghezi, legate de Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărțișor” și de grădina acesteia, în favoarea statului român după decesul lor.

În același act de donație, Mitzura Arghezi a pus o condiție, acceptată de statul român prin reprezentanții săi, Ministerul Culturii, ca ea să fie înmormântată în grădina Casei Mărțișor, alături de părinții săi. Referitor la dorința Mitzurei Arghezi, la vremea respectivă au fost obținute toate autorizațiile specificate de legislația în vigoare necesare construcției cavoului, iar Ministerul Culturii și-a dat acordul.

Primăria Municipiului București și Muzeul Național al Literaturii Române, prin înhumarea Mitzurei Arghezi în grădina casei părintești alături de părinți, au respectat astfel actele de donație succesive și obligațiile față de care statul român, reprezentat de Ministerul Culturii la acea dată, și-a dat acordul, după cum a precizat MNLR.