Cauza morții Arhiepiscopului Epifanie Norocel

Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, Înalt Preasfințitul Epifanie Norocel, a încetat din viață din cauza unei suferințe cardiace mai vechi, locul său urmând să fie luat, până la alegerea noului ierarh titular al acestei eparhii, de Patriarhul Bisericii Ordodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel.

Surse medicale au precizat luni seară, pentru MEDIAFAX, că Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei avea, de mai multă vreme, o afecțiune cardiacă.

Patriarhia Română a precizat că până la alegerea noului ierarh titular al acestei eparhii, locțiitor de Arhiepiscop al Buzăului și Vrancei va fi Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în calitate de Mitropolit al Munteniei și Dobrogei, „care va fi pomenit la sfintele slujbe, ca Locțiitor de Arhiepiscop al Buzăului și Vrancei, în toate bisericile și mănăstirile din cuprinsul acestei arhiepiscopii”, potrivit unui comunicat.

Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, Înalt Preasfințitul Epifanie Norocel, a încetat din viață, luni seară, la vârsta de 80 de ani, în timp ce se deplasa spre Mănăstirea Brazi, din orașul vrâncean Panciu, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Conform primelor informații, înaltului ierarh i s-a făcut rău în drum spre Panciu, în timp ce se deplasa la Mănăstirea Brazi.

Imediat, la fața locului a fost chemată ambulanța, prin intermediul Serviciului Unic de urgență 112, iar arhiepiscopul Epifanie Norocel a fost transportat la spitalul din Panciu, unde medicii au încercat resuscitarea acestuia, însă înaltul ierarh a murit, decesul fiind constatat în jurul orei 19.45, potrivit reprezentanților Serviciului Județean de Ambulanță Vrancea și Poliției locale.

Arhiepiscopul Epifanie Norocel împlinise 80 de ani la jumătatea lunii decembrie 2012.

Până la ora transmiterii acestei știri, medicii nu au făcut publice cauzele decesului IPS Epifanie Norocel.

Născut la data de 14 decembrie 1932, în localitatea suceveană Mălini, Epifanie Norocel a fost în Mănăstirea Râșca, din județul Suceava, între 1948 și 1950, fiind tuns în monahism la Mănăstirea Neamț și hirotonit ierodiacon în 1953.

IPS Epifanie a făcut studii la Seminariile teologice din Mănăstirea Neamt (1951-1955) și Curtea de Argeș (1955-1956), la Institutul Teologic Universitar din București (1957- 1959) și la Academia Teologică din Sofia (1959-1961), unde a obținut licența.

Înaltul ierarh a făcut cursuri de doctorat specialitatea Istoria bisericească universală la lnstitutul Teologic Universitar din București (1961 – 1962), Ia Academia duhovnicească din Moscova – Zagorsk (1962 – 1964), și din nou la București (1966 -1968).

Epifanie Norocel a fost profesor la Scoala monahală din Mănăstirea Dragomirna (1956-1957), preot și slujitor la Mănăstirea Putna (1964-1965), profesor la Seminarul Teologic din Mănăstirea Neamț (1 mart. 1965 – 30 iun. 1971), director al Seminarului (1 ianuarie 1967 – 1 ianuarie 1971).

A fost hirotonit ieromonah în 1967, hirotesit protosinghel în 1968, fiind apoi arhimandrit (1971), stareț al Mănăstirii Neamț (1 ianuarie 1971 – octombrie 1975).

La 16 octombrie 1975, este ales de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române episcop vicar al Arhiepiscopiei Tomosului și Dunării de jos, cu titlul „Tomitanul”, cu sediul în Constanța, fiind înscăunat la 9 noiembrie 1975.

La 25 aprilie 1982 este ales Episcop al Buzăului, fiind instalat în 4 iulie 1982, unde a păstorit până la momentul decesului.