Cazul Băneasa | Erori judiciare orchestrate de un judecător internat la Psihiatrie
Potrivit Cetateanul, deși judecătorul Tudoran a încercat să demonstreze că terenul din Băneasa era o proprietate publică a statului, mai multe legi și hotărâri judecătorești au arătat că era proprietatea privată a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară București. În urma acestor încercări, s-a ajuns la confiscări de proprietăți și condamnări.
Astfel, în vara anului 2017, judecătorul Bogdan Ion-Tudoran l-a condamnat în dosarul Băneasa pe omul de afaceri Puiu Popoviciu la 7 ani de închisoare, pentru o așa-zisă complicitate la abuz în serviciu, iar în 2018 a dispus anularea tuturor actelor de proprietate ale USAMV tocmai în baza judecății eronate că terenul din Băneasa este proprietate publică.
Terenul, trecut în proprietatea Univeristății Agronomice, a făcut parte din moșia Băneasa a contesei Maria de Montesquieu, expropriată de Statul român după Primul Război Mondial.
O parte din terenul trecut în proprietatea publică prin expropriere, circa 302 ha, a fost predat în administrare Școlii Superioare de Agricultură din Herăstrău.
Aceasta s-a redenumit Academia de Înalte Studii Agronomice din București (în prezent USAMV București) prin Legea promulgată prin Înaltul Decret Regal 2746/1929. Aceeași lege a stabilit că Academia de Înalte Studii Agronomice devine proprietarul clădirilor și terenurilor aflate în folosința Școlii Superioare de Agricultură de la Herăstrău București (art. 25).
Potrivit art. 159 „Facultățile de agronomie posedă în deplină proprietate bunurile imobiliare de orice fel, cu inventarele respective cu care au fost înzestrate până în prezent sau cu care vor fi înzestrate în viitor”.
Pentru ca terenul să intre legal în proprietatea publică, Statul trebuia să aibă un titlu valabil, cu respectarea Constituției, a tratatelor internaționale la care România era parte și a legilor în vigoare la data preluării lor de către stat.
Statul Român nu avea niciun titlu valabil asupra bunurilor Universității Agronomice, întrucât decretul de natonaționalizare din 1948 nu poate fi un titlu valabil! „Cu referire la Decretul nr. 266/1948, s-a reținut faptul că acesta a fost adoptat în totală neconcordanță cu reglementările Constituției din anul 1948 – art. 8, 10 și 11″, a consemnat, în repetate rânduri, Justiția.
Legea învățământului (nr. 84 din 1995 a reglementat din nou dreptul de proprietate privată al instituțiilor de învățământ superior asupra bazei materiale. „Baza materială a instituțiilor de învățământ superior este de drept proprietatea acestora”.
La data de 6 iunie 2001, în baza Legii 1/2000, a fost emis Titlul de proprietate nr. 100085 pentru terenul de 224 ha și 6529 mp.
Și Parlamentul României a recunoscut dreptul de proprietatate al USAVM
La sfârșitul lui august 2019, Tudoran și-a dat demisia din magistratură. Pentru a nu ajunge în fața anchetatorilor, a motivat că este bolnav psihic. Se poate ca fostul judecător să fi apelat la ajutorul unui medic de la Spitalul Floreasca, care i-ar fi pus diagnosticul de infarct cerebral. De la mijlocul lunii septembrie 2019, Ion Tudoran s-a internat în mai multe clinici de psihiatrie.
Motivarea sentinței a apărut la aproape un an de la pronunțare, în octombrie 2019. Curtea de Apel București a permis ca sentința să fie inregistrată de Corneliu Bogdan Ion-Tudoran, deși acesta nu mai era judecător.