Cazul celor 36 de evrei uciși de soldații români în 1941 a fost finalizat. Cine este responsabil de execuții

Potrivit Institutului Național pentru Studierea Holocaustului (INSH) „Elie Wiesel”, Parchetul Militar Iași a finalizat, în martie 2014, ancheta cu privire la masacrul comis în iunie 1941, de către Detașamentul 6 Vânători, condus de generalul Gheorghe Stavrescu.

Ancheta în acest caz a fost începută în 2010, când în pădurea Vulturi, comuna Popricani, au fost găsite, într-o groapă comună, mai multe oseminte umane.

Inițial, cercetările au fost susținute de procurorii civili, după care, pentru că existau suspiciuni că este vorba despre crime de război, au fost preluate de procurorii militari.

În urma cercetării la fața locului și expertizelor criminalistice amănunțite, s-a stabilit că este vorba despre 36 de persoane, dintre care 15 bărbați, nouă femei și 12 copii, unul având mai puțin de doi ani, care au murit cu mai mult de 30 de ani în urmă, toți de origine semită.

În același timp, la fața locului s-au descoperit și mai multe tuburi de cartușe, de producție românească.

După audierea mai multor persoane, între care și un martor cheie care, la data masacrului avea vârsta de 17 ani și care a fost ridicat de acasă, de către soldații români, după ce a fost confundat cu un tânăr evreu, procurorii militari au stabilit cu certitudine că masacrul a fost comis de oamenii conduși de generalul Stavrescu.

Procurorii au clasat dosarul, după ce au stabilit că, după mai bine de 70 de ani de la comiterea faptelor, este foarte greu să mai fie găsit vreun vinovat.

De altfel, potrivit arhivelor Ministerului Apărării Naționale, general Gheorghe Stavrescu a murit de tuberculoză, în ianuarie 1951, în închisoarea de maximă siguranță Aiud, unde fusese condamnat la detenție pe viață și muncă silnică, pentru crime de război legate de masacrul evreilor de la Iași.

Alți doi ofițeri aflați în subordinea sa, despre care s-a dovedit că au participat la uciderea victimelor, au murit pe front.

„Este foarte importantă finalizarea acestui dosar, pentru că este pentru prima dată din 1945, de la Stânca Roznovanu, când găsim o groapă comună care provine din al doilea Război Mondial și care are legătură cu tragedia evreilor din România. Este primul act juridic care dovedește existența holocaustului din România”, a declarat Alexandru Florian, directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel”.