Cazul de sclavie din Maramureș | Una dintre persoanele arestate în cazul tinerilor germani legați cu funii, pusă în libertate

Curtea de Apel Cluj a admis marți contestația depusă de una dintre persoanele arestate preventiv în dosarul „Projekt Maramureș”, în care o grupare condusă de o familie de germani e acuzată că a ținut în sclavie mai mulți tineri germani, pe care i-a pus să execute munci în locuințele unor localnici, pretextul oficial fiind cel al unui „program de reeducare”. Contestațiile depuse de celelalte patru persoane arestate preventiv au fost respinse de magistrați.

„A fost admisă contestația formulată de către inculpatul N.S. și în privința lui a fost respinsă propunerea de luare a măsurii arestării preventive, dar s-a luat măsura controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile începând cu ziua de azi, azi fiind pus în libertate. Restul contestațiilor au fost respinse”, a declarat, pentru Mediafax, Lucian Marian, purtătorul de cuvânt al Curții de Apel Cluj.

Un număr de cinci persone, printre care și liderul grupării, cetățeanul german Schumann Bert Sieghard, au fost arestate preventiv, la sfârșitul lunii august, pentru constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de minori, trafic de persoane și lipsire de libertate în mod ilegal, în dosarul „Projekt Maramureș”.

Potrivit procurorilor DIICOT care au instrumentat cazul există suspiciunea rezonabilă că trei inculpați, printre care și Schumann Bert Sieghard, au inițiat și au constituit un grup infracțional organizat, anterior anulul 2014, pentru a aduce în România în scop de reabilitare și reintegrare socială, a unor loturi de adolescenți germani având comportamente antisociale și ostile ideii de integrare socială, provenind de regulă din medii dezorganizate (părinți divorțați, narcomani, alcoolici etc.), dar nu numai, sau care din cauza unor afecțiuni grave (depresie, psihoză, dependență de droguri) au devenit instabili emoțional și prezintă comportamente dezordonate.

Tinerii erau luați de către statul german în custodie, de la părinții acestora, după care erau încredințați organizației respective pentru a intra în „programul de reabilitare” promovat de inițiatorul și coordonatorul acesteia, Schumann Bert Sieghard, ajutat de către soția sa și de către celelalte persoane, cetățeni români.

„În programele Projekt Maramureș erau prevăzute în scop de reabilitare o multitudine de activități recreative, menite să stimuleze dorința de liniște și de integrare a tinerilor, de regulă în mijlocul naturii, beneficiind de educație multidisciplinară prin intermediul unor specialiști în pedagogie, psihologie și diverse activități lucrative. În realitate, tinerii erau excluși de la orice formă de continuare a studiilor, li se confiscau actele de identitate, bunurile personale (în principal cele care ar facilita posibilitatea de comunicare cu lumea exterioară) și erau supuși unor metode dure și brutale de așa-zisă educație, promovate de către inculpatul S.B.S în baza unor convingeri educative personale”, au arătat procurorii.

Anchetatorii susțin că membrii grupului au aplicat metode barbare asupra minorilor, prin aducerea și ținerea acestora în condiții de veritabilă sclavie, fiind exploatați prin obligarea lor la executarea unor munci fizice epuizante, dincolo de capacitățile lor, și îndeplinirea unor servicii lucrative (în sensul legii penale), exercitându-se asupra lor acte de constrângere fizică adesea extremă (bătăi repetate, privare de hrană, lipsire de libertate prin închiderea într-un așa-zis „arest”, exercitarea unor manopere medicale intruzive împotriva voinței lor și în ignorarea voită a unor consecințe grave pentru organismul lor, legarea cu funii, înhămarea la căruță alături de animale, ținerea deliberată a minorilor în ger și în frig sau în ploaie etc.) și verbală, constând în umilințe și acte specifice torturii.