Cazul polițistului prins cu permis de conducere fals a provocat schimbări în Poliție

Potrivit unor oficiali din Poliția Română, după ce Augustin Căpâlnaș, ofițerul de la Direcția Rutieră cercetat penal după ce a fost prins cu permis de conducere fals, a demisionat, în 31 mai, conducerea IGPR a stabilit sancțiuni pentru mai mulți șefi ai Direcției Rutiere care au fost cercetați prealabil.

Astfel, Carol Vârnă, care ocupa funcția de șef al Poliției Autostrăzi, a fost schimbat și trecut pe o funcție de execuție, în timp ce adjunctul Direcției Rutiere Constantin Tătuc a primit o amânare de promovare în funcție superioară pe o perioadă de un an.

Aceeași sancțiune a fost aplicată și în cazul lui Lucian Diniță, care în urma incidentului a fost eliberat din funcția de director al Direcției Rutiere din Poliția Română și din 30 aprilie este adjunct al șefului Brigăzii Rutiere a Capitalei. În urma sancțiunii primite, timp de un an Diniță nu va putea să promoveze într-o funcție superioară.

Totodată, Paul Toma, al patrulea ofițer cercetat în cazul Căpâlnaș, a fost sancționat cu atenționare.

Măsurile împotriva celor patru ofițeri au fost luate de conducerea Poliției Române la sfârșitul lunii mai, au precizat sursele citate.

Direcția Rutieră este condusă, din 28 mai, de fostul adjunct al șefului Brigăzii Rutiere a Capitalei, comisarul șef Florin Brăcea, care a fost împuternicit în această funcție în locul lui Diniță.

Lucian Diniță conducea Direcția Rutieră a Inspectoratului General al Poliției Române din februarie 2009, anterior fiind șef de serviciu în aceeași direcție.

Carol Vârnă, Lucian Diniță, Costin Tătuc și Paul Toma au fost cercetați prealabil din dispoziția șefului Poliției Române, Petre Tobă, în contextul cazului ofițerului Augustin Căpâlnaș, cercetat penal după ce a fost prins cu permis de conducere fals.

Poliția Română arăta că cercetarea prealabilă a celor patru ofițeri cu funcții de conducere din Direcția Rutieră a vizat stabilirea existenței sau inexistenței „abaterilor disciplinare de comportare necorespunzătoare în serviciu, familie sau în societate, care aduc atingere onoarei, probitătii profesionale a polițistului sau prestigiului instituției, față de un ofițer de poliție, precum și a celei de neglijență manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispozițiilor primite de la șefii ierarhici sau de la autoritățile anume abilitate de lege”.

Pe de altă parte, șeful Poliției Române a dispus sesizarea Parchetului, la finalizarea tuturor verificărilor efectuate de Direcția Control Intern din IGPR, referitoare la ofițerul care a condus fără permis, fiind identificate indicii cu privire la fapte de natură penală privind încadrarea și promovarea acestuia în structurile Poliției Române.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizat în cazul lui Căpâlnaș, la 1 aprilie, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals și conducere fără permis.

Din primele verificări a rezultat că Augustin Căpîlnaș a condus fără permis mașini de serviciu, în perioada februarie 2012 – septembrie 2013. Polițistul a prezentat un document în fotocopie reprezentând un permis de conducere, care avea înscrise datele personale și fotografia sa, însă era emis pentru un alt titular, potrivit procurorilor.

Direcția Control Intern din Poliția Română a început în 28 februarie verificările la Direcția Rutieră, în cazul ofițerului care a condus fără a avea permis.

Poliția Română preciza că ofițerul de la Direcția Rutieră care a condus fără permis nu a participat în calitate de conducător auto la nicio misiune de însoțire a coloanelor oficiale.

Potrivit unor surse din Poliție, Căpâlnaș avea atribuții legate de educația rutieră. La un moment dat, acesta ar fi vrut să se mute pe o altă linie de muncă și a fost nevoit ca, printre alte documente, să facă și dovada faptului că deține permis de conducere.

În acest context, polițistul ar fi recunoscut în fața colegilor săi că nu are permis. Aceștia l-au întrebat cum a condus până atunci, atât mașina de serviciu cât și autoturismul personal, iar Căpâlnaș ar fi arătat un permis care nu era al lui, au precizat sursele citate.

Augustin Căpâlnaș a absolvit Teologia, fiind arhidiacon, apoi șofer de arhiepiscop, iar ulterior a devenit polițist și purtător de cuvânt la Școala de Poliție din Cluj-Napoca și IPJ Alba.

Căpâlnaș a absolvit, în 1996, cursurile Facultății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, iar începând cu 1994, timp de aproape zece ani, a fost arhidiacon la Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba-Iulia. El a fost și șofer al fostului arhiepiscop de Alba-Iulia, IPS Andrei, în prezent Mitropolit al Clujului.

În 2004, Augustin Căpâlnaș a devenit polițist, fiind ofițer de relații cu publicul la Școala de Agenți de Poliție „Septimiu Mureșan” din Cluj-Napoca. În 2006, Augustin Căpâlnaș a fost transferat de la Cluj-Napoca, fiind numit purtător de cuvânt al Inspectoratului Județean de Poliție Alba, funcție pe care a ocupat-o timp de peste un an.