Curtea de Apel București a decis, joi, schimbarea încadării juridice în cazul foștilor ofițeri din cadrul Direcției a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securității Statului, Marin Pârvulescu și Vasile Hodiș, din infracțiuni contra umanității în tratamente neomenoase și i-a achitat pentru această infracțiune.
Decizia magistraților Curții de Apel București nu este definitivă și poate fi atacată cu apel la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).
În aceeași cauză a fost judecat și Postelnicu Tudor, fost șef al Departamentului Securității Statului, fiind acuzat de complicitate la infracțiuni contra umanității, dar acesta a decedat în timpul procesului.
Totodată, instanța a lăsat nesoluționată latura civilă a dosarului, instanța ridicând măsurile asiguratorii dispuse pe bunurile inculpaților.
La ultimul termen al dosarului, procurorii au cerut o pedeapsă de 25 de ani de închisoare pentru cei doi, acuzați că l-au omorât în bătaie pe disidentul Gheorghe Ursu, subliniind că, dacă inculpații ar fi avut vârsta mai mică de 60 de ani, ar fi solicitat închisoare pe viață.
Procurorii militari i-au trimis în judecată, la 1 august 2016, pe Marin Pârvulescu (maior în rezervă) și pe Vasile Hodiș (colonel în rezervă), foști ofițeri în cadrul Direcției a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securității Statului, ambii fiind acuzați de infracțiuni contra umanității. În aceeași cauză a fost judecat și Postelnicu Tudor, fost șef al Departamentului Securității Statului.
„În perioada ianuarie – noiembrie 1985, inginerul disident Ursu Gheorghe Emil a făcut obiectul urmăririi informative și judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la data de 21 septembrie 1985 și decedând la data de 17 noiembrie 1985 în Spitalul Penitenciar Jilava. Pentru a disimula adevăratul obiect al cercetării disidentului Ursu Gheorghe Emil și pentru a putea face „dovada” că nu există un dosar politic pe numele acestuia, organele de securitate au „inventat” infracțiunea de deținere și operațiuni interzise cu mijloace de plată străine. În realitate, așa cum reiese din materialul probator administrat în cauză, reprezentanții Departamentului Securității Statului erau interesați de aspecte precum: legăturile disidentului cu postul de radio „Europa Liberă”, relațiile și discuțiile cu lumea literară și artistică din țară și din diaspora, impresiile consemnate în jurnalul personal despre politica statului și despre conducătorii partidului și statului comunist”, anunța atunci procurorul militar Marian Lazăr.
Potrivit procurorilor militari, Marian Pârvulescu și Vasile Hodiș, în calitate de ofițeri în cadrul Direcției a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securității Statului, „au exercitat acțiuni represive și sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziții, audieri sistematice, acte de violență fizică și psihică) asupra victimei inginerul disident Ursu Gheorghe Emil, acțiuni care au avut ca urmare producerea de suferințe fizice sau psihice grave și au fost de natură să-i aducă o atingere gravă a drepturilor și libertăților fundamentale, în principal a dreptului la viață”.
În ceea ce îi privește pe George Homoștean și Postelnicu Tudor, „în cursul lunilor octombrie și noiembrie 1985, au transmis către Ambasadele României de la Paris și Washington documente oficiale prin care au disimulat caracterul represiv și politic al acțiunilor întreprinse de inculpații maior (rez.) Pârvulescu Marin și col. (rez.) Hodiș Vasile împotriva lui Ursu Gheorghe Emil, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative și judiciare pentru opinii considerate ostile regimului comunist”, a mai spus Marian Lazăr.
Anchetatorii spun că la solicitarea comunității internaționale și a unor oameni politici din SUA de a primi informații referitoare la situația disidentului român, cei doi demnitari „au ascuns caracterul represiv al acțiunilor îndreptate împotriva lui Ursu Gheorghe Emil. (…) Totodată, în exercitarea abuzivă a funcțiilor deținute, cei doi foști demnitari au întreprins demersuri dolosive în scopul ascunderii cauzelor reale ale cercetării disidentului Ursu Gheorghe Emil și, ulterior, ale cauzelor decesului acestuia”.
În acest dosar, părți civile sunt urmașii disidentului Gheorghe Ursu, iar părțile responsabile civilmente sunt Serviciul Român de Informații, Ministerul de Interne și statul român – prin Ministerul Finanțelor.