CCR a respins sesizările lui Iohannis și CSM privind OUG 13: Guvernul a acționat legal

Judecătorii CCR au decis că prin emiterea OUG 13, de modificare a Codului Penal și de Procedură Penală, Guvernul nu a intrat într-un conflict de natură constituțională cu autoritatea judecătorească și nici cu cea legislativă (Parlamentul) și că a acționat legal, încadrându-se în competențele sale de a emite ordonanțe de urgență. Judecătorii nu au luat însă deocamdată în discuție și conținutul OUG 13, urmând să se pronunțe joi dacă acestea respectă sau nu Constituția.

„Nu există un conflict. Guvernul a acționat legal, în sfera lui de competență de a emite ordonanțe. Este dreptul Guvernului să aprecieze și urgența, și conținutul. Mâine ne vom pronunța pe conținut, acolo vom discuta toate chestiunile”, a explicat Valer Dorneanu, președintele CCR.

Președintele Klaus Iohannis a sesizat CCR cu privire la un conflict constituțional între Guvern și Parlament, în timp ce CSM a sesizat un astfel de conflict între autoritatea judecătorească și Guvern. Ambele cereri au fost respinse de CCR.

„Este adevărat că potrivit principiului separației puterilor în stat, Parlamentul are suveranitate legislativă. Guvernul de regulă nu are o asemenea competență, dar poate fi delegat să emită ordonanțe simple sau de urgență”, a mai spus președintele CCR, indicând că Guvernul este abilitat de Parlament să emită astfel de acte normative.

„Un conflict cu autoritatea judecătorească ar fi existat în măsura în care Guvernul ar fi nesocotit o obligație legală de a obține un aviz”, a mai spus Dorneanu, arătând de ce a fost respinsă cererea CSM.

Deciziile de respingere a celor două sesizări, a președintelui Klaus Iohannis și a CSM, au fost luate cu majoritate de voturi, a mai spus Valer Dorneanu.

„Guvernul nu are obligația constituțională sau legală de a solicita avizul Consiliului Superior al Magistraturii în materia în care a legiferat, iar Consiliul Superior al Magistraturii nu are abilitarea legală de a emite un astfel de aviz. Avizul (…) se referă doar la proiectele de acte normative ce privesc „activitatea autorității judecătorești”. În jurisprudența sa (Decizia nr.901 din 17 iunie 2009 și Decizia nr.3 din 15 ianuarie 2014), Curtea a stabilit sfera de incidență a sintagmei „activitatea autorității judecătorești”, statuând că aceasta vizează doar actele normative privind statutul judecătorilor și procurorilor, reglementat în prezent prin Legea nr.303/2004, organizarea judiciară, reglementată în prezent prin Legea nr.304/2004, precum și actele normative privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, cu sediul materiei în Legea nr. 317/2004. (…) Instanțele judecătorești, Ministerul Public sau Consiliul Superior al Magistraturii, componente ale autorității judecătorești, au misiunea constituțională de a realiza justiția, de a reprezenta interesul general al societății și de a apăra ordinea de drept, în activitatea judiciară, respectiv de a realiza rolul de garant al independenței justiției, și nicidecum un rol în activitatea de elaborare a actelor normative, prin participarea la procedura de legiferare”, arată CCR într-un comunicat de presă.

În sesizarea transmisă Curții Constituționale, conducerea CSM a invocat existența unui conflic juridic de natură constituțională, făcând referire la condițiile în care a fost adoptată ordonanța de urgență privind modificarea codurilor penale.

„Spre deosebire de alte situații analizate anterior de Curte, felul în care, de această dată, reprezentanții executivului au ascuns intenția reală, prin trimiterea a două tipuri de acte normative având același obiect, în timp ce ședința de guvern urma să înceapă, prin neanunțarea pe ordinea de zi a ședinței de guvern a acestui proiect de act normativ și neinformarea președintelui Consiliului cu privire la momentul în care urma să fie supus spre aprobare proiectul de ordonanță de urgență, deși ministrul justiției a fost invitat la ședința Plenului Consiliului, stabilită pentru a doua zi, precum și prin desfășurarea ședinței de guvern intempestiv, constituie argumente în sensul deturnării tuturor mecanismelor legale prin care se asigură separația și echilibrul puterilor în stat și reprezintă o amenințare la adresa statului de drept, democratic, expres prevăzut de art. 1 alin (3) din Constituție”, se arată în sesizarea înaintată Curții Constituționale a României (CCR).

Președintele CSM susține că multe dintre modificările cuprinse în ordonanță depășesc sfera modificărilor impuse de deciziile Curții Constituționale, făcând referire la prevederea referitoare la denunț, potrivit căreia sesizarea organelor penale se poate face la cel mult șase luni de la comiterea faptelor. O altă prevedere criticată este abrogarea articolului care sancționa neglijența în serviciu.

De asemenea, în sesizare se menționează că în deciziile CCR nu se regăsesc prevederea care impune existența unui prejudiciu de peste 200.000 de lei, sumă de la care ar putea fi anchetată o infracțiune de abuz în serviciu, și adăugarea articolului potrivit căruia prevederile legale nu se aplică în cazul adoptării de acte normative.

În document se precizează că prevederile ordonanței sunt de natură a crea dificultăți actului de justițiu.

„Un remediu efectiv pentru restabilirea ordinii constituționale referitoare la competențele autorităților publice în materia legiferării îl constituie lipsirea actului normativ adoptat de Guvernul României, cu depășirea competențelor normative prevăzute de Legea fundamentală, de orice efect juridic, ca act care nu poate genera, modifica sau stinge raporturi juridice conform intenției autorului. Viciile grave care afectează acest act normativ produc efecte nu doar în sfera constituționalității sale, ci sunt de natură a genera un conflict juridic de natură constituțională, afectând în mod esențial echilibrul și separația puterilor în statul de drept”, se arată în sesizare.

Președintele Klaus Iohannis a sesizat și el CCR cu privire la existența unui conflict de natură constituțională între Guvern și autoritatea judecătorească, arătând că decizia adoptării ordonanței de urgență de către Guvern este un abuz.

„În consecință, prin adoptarea ordonanței de urgență, al cărei conținut se îndepărtează atât de la necesitatea unei reacții prompte, în vederea apărării unui interes public, cât și de la argumentele prezentate în preambul, Guvernul a acționat abuziv, arogându-și competențe pe care Constituția nu i le conferă”, se arată în sesizare.

De asemenea, șeful statului face referire și la intenția de a organiza un referendum.

„Potrivit art. 2 din Constituție suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. Totodată, potrivit alin. (2) al aceluiași articol, nici un grup și nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu. Considerând că unele dintre modificările preconizate au legătură directă cu eforturile României depuse în combaterea fenomenului corupției, la data de 24.01.2017 am inițiat procedura de organizare a unui referendum de interes național pe tema: continuarea luptei împotriva corupției și asigurarea integrității funcției publice. În acest sens, am solicitat consultarea Parlamentului care, potrivit Legii nr. 3/2000 are un termen de 20 de zile pentru a formula un punct de vedere. Menționăm că, până la această dată, Parlamentul nu a transmis acest punct de vedere”, a scris președintele în sesizarea trimisă Curții Constituționale.