CCR discută, miercuri, cererea de soluționare a conflictului dintre Parlament și ÎCCJ

Judecătorii CCR au amânat pronunțarea pe acest subiect în mai multe rânduri.

Președintele Înaltei Curții de Casație și Justiție Corina Corbu a declarat, în susținerea punctului de vedere la CCR privind conflictul între Parlament și ÎCCJ, că instituția nu a adăugat la lege și nu a încălcat prevederile legale privind alcătuirea competurilor de judecată.

„Înalta Curte de Casație și Justiție se află pentru a treia oară în ultimele 14 luni în fața Curții Constituționale în calitate de parte într-un conflict juridic de natură constituțională cu Parlamentul României. De data aceasta i se impută Înaltei Curți de Casație și Justiție faptul că și-a arogat atribuția de legiferare în materia legii organice în ceea ce privește modul de compunere a completurilor de trei judecători în materie penală. Nu voi relua în fața dumneavoastră argumentele pe care le-am expus în punctul de vedere transmis și în raport de care eu am convingerea că Înalta Curte de Casație și Justiție, prin cele două dispoziții, nu a adăugat la lege și nu a alterat dispozițiile Legii 304. Nu a făcut nimic altceva decât a rămas în limitele unei operațiuni clasice de organizare a executării Legii 304″, a declarat Corina Corbu în fața judecătorilor CCR.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Nu o să-l votez pe Nicușor la PREȘEDINȚIE”

23:16

ACTUALITATE Un tânăr a MURIT, după ce s-a aruncat de pe un pod din zona autostrăzii Lugoj-Deva. Acesta anunțase pe social-media că vrea să se SINUCIDĂ

23:10

La începutul lunii noiembrie, Teodor Meleșcanu a declarat, pentru Mediafax, că a sesizat un conflict la CCR între Parlament și ÎCCJ, motivând acțiunea sa prin faptul că în instanță sunt blocate mai multe dosare pe această procedură.

„Așadar, se poate observă că dispozițiile infralegale criticate, în ciuda prevederilor cât se poate de clare ale art. 73 alin. (3) lit. |) și art. 125 alin. (4) din Constituția României, republicată, deleagă acest atribut președinților de secții și Colegiului de conducere al Înaltei Curți, care este abilitat să stabilească în mod unilateral și arbitrar completele specializate de 3 judecători. Prin urmare, potrivit dispozițiilor infralegale criticate, se ajunge la situația în care nu numai că modul de compunere a completelor de judecată este reglementată printr-un act administrativ, dar acest act administrativ este emis de însăși conducerea instanței. Așadar, faptul că aspecte esențiale ale compunerii celei mai înalte instanțe naționale sunt prevăzute în acte administrative cu caracter inferior legii conduce la încălcarea normei constituționale potrivit căreia organizarea și funcționarea instanțelor judecătorești se reglementează prin lege organică, și anume la art. 73 alin. (3) lit. 1) și art. 126 alin. (4) din Constituția României, Republicată”, arată sesizarea semnată de Teodor Meleșcanu.

De asemenea, Meleșcanu argumentează că hotărârile conducerii Înaltei Curți, de stabilie a completelor de judecători, „determină o stare de incertitudine juridică”.

Un alt aspect semnalat de președintele Senatului este că normele de compunere a instanțelor trebuie stabilite astfel încât să asigure imparțialitatea judecătorilor.

Astfel, Meleșcanu susține că prin procedura de numire a completelor de trei judecători de către președinții de secții sunt justificate „temerile privind imparțialitatea obiectivă a instanței”.

„Neexistând un mecanism procedural care să reglementeze în vreun fel, o modalitate și o procedură de constituire a completelor de trei judecători, aceștia fiind numiți în mod unilateral și arbitrar de președinții de secții și aprobați de conducerea instanței, temerile privind imparțialitatea obiectivă a instanței apar total justificate”, conform sursei citate.

Președintele Senatului arată că „o serie de instanțe de judecată” au sesizat deja Curtea Constituțională privind compunerea completurilor de trei judecători, la cererea părților aflate în proces.