CCR discută pe 5 iulie recunoașterea căsătoriilor homosexuale

Curtea Constituțională va relua pe marginea sesizării referitoare la nerecunoașterea căsătoriilor dintre persoane de același sex. Miercuri, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că statele membre nu pot împiedica libertatea de ședere a unui cetățean al UE prin refuzul de a acorda soțului său de același sex, cetățean al unei țări non-UE, un drept de ședere derivat pe teritoriul lor.

Pe 29 noiembrie 2016, judecătorii CCR suspendaseră dezbaterile, pentru a cere un punct de vedere de la Curtea Europeană de Justiție.

„«Soț» din art. 2(2)(a) din Directiva 2004/38/EC, coroborat cu art. 7, 9, 21 și 45 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene include soțul de același sex al unui cetățean european, cu care cetățeanul s-a căsătorit legal conform legii dintr-un stat membru altul decât statul gazdă» și, «dacă răspunsul la prima întrebare este afirmativ, atunci art. 3(1) și 7(1) din Directiva 2004/38/EC, coroborat cu art. 7, 9, 21 și 45 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene cer ca statul membru gazdă să acorde dreptul la rezidență pe teritoriul său pe o perioadă mai lungă de 3 luni unui soț de același sex al unui cetățean european»”, sunt cele două întrebări la care părțile au solicitat CCR să ceară un punct de vedere de la CEJ.

ULTIMA ORĂ Ce părere au ucrainenii despre Volodimir Zelenski și război. 75% resping propunerile de pace ale Rusiei, iar 63% sunt dispuși să continue războiul

12:49

LIFESTYLE Care sunt cele mai bune 20 de destinații de călătorie pentru anul 2026

12:43

Excepția de neconstituționalitate a fost dezbătută prima dată pe 20 iulie la Curtea Constituțională, argumentele principale invocate de cei care au ridicat excepția fiind recunoașterea dreptului fundamental la viața privată. Președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a pledat atunci în favoarea recunoașterii căsătoriei.

Autorii excepției de neconstituționalitate au contestat articolul 277, alin. (2) și alin. (4) din Codul Civil, care se referă la interzicerea recunoașterii pe teritoriul României a căsătoriilor între persoane de același sex încheiate în afara granițelor, respectiv la libera circulație în cadrul Uniunii Europene.

În pledoaria sa din 20 iulie în fața judecătorilor, avocata cuplului gay, Iustina Ionescu a adus o serie de argumente din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care, în opinia sa „detaliază felul în care dreptul la viață privată și familie și dreptul de a nu fi discriminat, incluse și în Constituția României, ar trebui să fie interpretate și aplicate de toate statele membre ale Consiliului Europei”.

„Constituția României este clară: apără și protejează drepturile la viață privată și de familie în mod egal pentru toți cetățenii țării”, a declarat Iustina Ionescu în fața judecătorilor CCR.

Ea a subliniat faptul că statul român nu recunoaște căsătoria clienților săi, încheiată în 2010 în Belgia, ca și cum „relația lor de 14 ani nu există”, pentru că cei doi „nu se pot înregistra pe teritoriul României sub nicio formă juridică”. „Doar șase state din cele 28 ale Uniunii Europene interzic explicit prin Constituție căsătoriile homosexuale”, a mai adăugat avocatul, precizând că țara noastră nu se numără printre acestea și că, prin urmare, „în contextul românesc se încearcă restrângerea abuzivă a căsătoriei”.

Prezent la ședința de judecată din 20 iulie, președintele CNCD Csaba Asztalos a pledat și el pentru recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex pe teritoriul României. „Apreciem că actuala legislație îngrădește dreptul la demnitate umană, viață intimă și de familie a persoanelor din minoritatea sexuală pentru că, interzicând căsătoriile între persoane de același sex și nerecunoașterea acestor căsătorii, respectiv a parteneriatelor civile îi așază în afara societății”, a spus Csaba.

Adrian Coman și Clai Hamilton s-au cunoscut în 2002 la New York și au format un cuplu stabil timp de opt ani. În 2009, Adrian a plecat din New York pentru a lucra la Parlamentul European, în Bruxelles. Un an mai târziu, cei doi au decis să se căsătorească în Belgia. În 2012, Adrian Coman și-a încheiat contractul la Parlamentul European și a început să își caute de lucru în Belgia și Statele Unite, luând în calcul și varianta de a veni în România, unde avea părinți, rude și prieteni. A mers la Consulatul României din Bruxelles pentru a transcrie certificatul de căsătorie, lucru necesar pentru a cere rezința în România pentru partenerul său.

Adrian Coman, Clai Hamilton și Asociația ACCEPT au fost audiați de Marea Cameră a CJUE pentru stabilirea definiției termenului „soți” în legislația europeană privind libera circulație pe teritoriul UE în data de 21 noiembrie 2017. Cazul a ajuns pe masa judecătorilor europeni după ce opinia lor a fost solicitată de Curtea Constituțională a României, pentru a stabili dacă articolele din Codul Civil care interzic recunoașterea căsătoriilor gay încheiate în afara României sunt constituționale.