CCR împinge Parlamentul să reintroducă INSULTA și CALOMNIA în Codul Penal. „Libertatea de exprimare nu poate fi înțeleasă ca un drept absolut”

Curtea Constituțională a emis o decizie prin care insulta și calomnia ar putea redeveni, teoretic, fapte penale, care se pot pedepsi cu amendă penală. Judecătorii CCR au decis luni, în unanimitate, că „dezlegarea” dată în 2010 de Curtea Supremă magistraților, prin care se clarifica faptul că articolele de lege referitoare la insultă și calomnie „nu mai sunt în vigoare”, este neconstituțională. Totuși, în practică, judecătorii nu pot fi forțați să aplice această decizie a CCR, pentru că prevederile Codului Penal în vigoare nu mai conțin o asemenea realitatea juridică. Practic, Parlamentul este chemat să repare legislativ o gafă făcută în urmă cu 6 ani, când nu a pus în aplicare o decizie obligatorie a Curții Constituționale.

MESAJE DE PAȘTE. Câteva exemple de MESAJE și URĂRI DE PAȘTE care pot fi folosite pentru SMS-uri

MESAJE DE PAȘTE sau MESAJE DE PAȘTI? Ce formă este corectă

SOCIAL Corneliu Istrate, unul dintre cei mai cunoscuți oameni de afaceri din Galați, a murit. Avea 76 de ani

21:45

CONTROVERSĂ 14 țări occidentale condamnă extinderea coloniilor Israelului în Cisiordania. Decizia are ca scop blocarea înființării unui stat palestinian

21:33

LOTO – LOTO 6/49, LOTO 5/40, JOKER, NOROC, SUPER NOROC, NOROC PLUS. Joi 2 mai nu au loc EXTRAGERI. Duminică sunt TRAGERILE SPECIALE ALE SĂRBĂTORILOR DE PAȘTI

REȚETĂ DE PAȘTE 2013. Ce dulciuri să pregătești de PAȘTE: fursecuri cu ciocolată, colac împletit și prăjitură de PAȘTE 2013

REȚETĂ DE PAȘTE: Trei modalități simple de a găti ciorba de miel

Ciorbă de miel, drob de miel, friptură de miel – câți miei se vor vinde în România în această săptămână. HARTA PREȚURILOR pentru masa de Paște

„Practic, rămâne situația de dinainte de 2007, de dinainte de abrogarea articolelor din Codul Penal privind insulta și calomnia. Dar cine știe cum vor acționa instanțele de judecată? Presei nu convine situația, însă vreau să vă spun că din 47 de state ale Consiliului Europei, 33 incriminează insulta și calomnia. Printre ele se numără și state precum Germania. Mingea este acum în curtea Parlamentului, ei trebuie să decidă ce fac„, a explicat un judecător al CCR pentru gândul.

Contactat de gândul, un alt judecător CCR a explicat de asemenea că „nu se poate vorbi de incriminarea celor două fapte, întrucât a incrimina este treaba legiuitorului, Palament sau Guvern„. Cu alte cuvinte, Parlamentul este pus de judecătorii CCR în situația de a reglementa într-un fel sau în altul situația, în condițiile în care tot Legislativul a lăsat lucrurile neclare după 2007.

Cum s-a ajuns la varză legislativă în Codul Penal

Istoria incriminării insultei și calomniei în România a devenit întortocheată începând cu anul 2006. Atunci, Guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu a propus o serie de modificări ale Codului Penal, iar Parlamentul le-a votat, adăugând printre propuneri și abrogarea articolelor 205, 206 și 207 din Codul Penal, care priveau insulta și calomnia. Articolele au fost eliminate astfel din Codul Penal.

În 2007, Curtea Constituțională a judecat o excepție de neconstituționalitate ridicată împotriva ziarului „Gazeta de Sud-Est”, hotărând că abrogarea operată de Parlament nu respectă Constituția, în sensul în care dreptul la imagine și la intimitate este garantat de Constituție, deci nu poate rămâne nereglementat de lege. Curtea arăta că „libertatea de exprimare nu poate fi înțeleasă ca un drept absolut” și „nu există nicio incompatibilitate între principiul libertății de exprimare și incriminarea insultei și calomniei, care să impună dezincriminarea acestor infracțiuni„.

„Parlamentul nu a făcut nimic atunci. Dar nici nu trebuia să facă, pentru că prevederile respective ar fi trebuit să reintre automat în vigoare, o dată ce abrogarea lor a fost declarată neconstituțională. Nu se putea face abrogarea abrogării”, a explicat un judecător CCR pentru gândul.

Codul Penal a rămas într-adevăr neschimbat, așa cum decisese Parlamentul. Pentru a lămuri acest vid legislativ, în 2010, Procurorul General Laura Codruța Kovesi a promovat la Înalta Curte de Casație și Justiție un recurs în interesul legii, arătând că în practica judiciară s-au creat două interpretări, care duc la haos – unii magistrați consideră că insulta și calomnia sunt fapte penale, alții care consideră că nu. În consecință, instanța supremă a decis că magistrații trebuie să considere că aceste fapte nu sunt penale, așa cum a decis Parlamentul.

Luni, 29 aprilie 2013, Curtea Constituțională a judecat o excepție de neconstituționalitate ridicată de două ieșence, într-un proces în care acestea au depus plângere împotriva deciziei procurorului de a da NUP într-un dosar privind calomnia sau insulta. CCR a admis excepția și a spus că Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, din 2010, nu respectă Constituția și nici decizia Curții din 2007. Astfel, insulta și calomnia ar trebui să rămână în Codul Penal, așa cum erau înainte de momentul 2007.

Ce se întâmplă cu deciziile judecătorești de până acum

Judecătorul Cristi Danileț, exclus recent din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și care a câștigat la Curtea Constituțională o excepție împotriva acestei decizii, susține pe contul de Facebook că „prin această decizie CCR stabilește că judecătorii nu pot refuza să aplice Constituția în interpretarea dată de CCR. Ca urmare, vom soluționa din nou, după o pauză de patru ani, dosare de insultă și calomnie„. În interpretarea sa, „faptele ce aduc atingere demnității pot fi încadrate la insultă sau calomnie chiar dacă au fost comise anterior zilei de luni”.

Cu toate acestea, unul dintre judecătorii CCR contactați de gândul a explicat că decizia are efecte numai pentru viitor. Mai exact, hotărârea este deja în vigoare pentru judecători, din momentul pronunțării, și devine obligatorie și pentru publicul larg după publicarea în Monitorul Oficial.

„Cred că începând de azi presa va deveni mai responsabilă (iar, în cazul televiziunilor, nu numai redactorii, ci și invitații lor). Sincer, sper că atacurile personale vor fi înlocuite de argumente factuale cu privire la cei criticați. Așa cum fac deja, de o perioadă lungă de timp, mulți jurnaliști corecți și mulți analiști profesioniști”, a mai scris judecătorul Cristi Danileț pe blogul său personal.

Cum arătau articolele din Codul Penal privind insulta și calomnia

Articolul 205. Insulta

Atingerea adusă onoarei ori reputației unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură, se pedepsește cu amendă. Aceeași pedeapsă se aplică și în cazul când se atribuie unei persoane un defect, boală sau infirmitate care, chiar reale de-ar fi, nu ar trebui relevate.

Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Împăcarea părților înlătură răspunderea penală.

Articolul 206. Calomnia

Afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sancțiune penală, administrativă sau disciplinară, ori disprețului public, se pedepsește cu amendă de la 250 lei la 13.000 lei.

Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Împăcarea părților înlătură răspunderea penală.

Articolul 207. Proba verității

Proba verității celor afirmate sau imputate este admisibilă, dacă afirmarea sau imputarea a fost săvârșită pentru apărarea unui interes legitim. Fapta cu privire la care s-a făcut proba verității nu constituie infracțiunea de insultă sau calomnie.