CCR: Parlamentul trebuie să reia procedura de revizuire a modificărilor aduse Codului Penal

„Este evident că, în cazul constatării neconstituționalității unei astfel de legi, în ansamblul ei, decizia Curții nu poate avea ca efect încetarea procesului legislativ în privința respectivei reglementări, întrucât o atare consecință atașată actului jurisdicțional ar fi de natură să împiedice Parlamentul în îndeplinirea obligației constituționale expres prevăzute de art.147 alin.(2). Mai mult, nici legiuitorul nu poate opta pentru abandonarea procedurii legislative inițiate, întrucât, așa cum s-a menționat, o atare opțiune ar avea ca efect păstrarea soluției legislative declarate neconstituționale pe calea controlului de constituționalitate a posteriori și, implicit, lipsirea de efecte juridice a deciziei Curții care a stat la baza inițiativei legislative modificatoare. (…) Parlamentului îi revine în continuare obligația să reexamineze legea supusă controlului, iar, în cadrul acestei proceduri, să se conformeze celor statuate atât prin prezenta decizie, cât și prin deciziile anterioare la care Curtea Constituțională a făcut trimitere”, arată motivarea Curții Constituționale la decizia de neconstituționalitate privind modificările aduse Codului Penal.

Judecătorii CCR au constatat că Parlamentul poate modifica și alte prevederi care nu a făcut obiectul deciziei anterioare a Curții, dar numai dacă acestea sunt în strânsă legătură cu textele neconstituționale.

„Parlamentul are competența de a legifera doar în sensul punerii de acord a prevederilor constatate ca fiind neconstituționale cu decizia Curții Constituționale. Pe de altă parte, pentru a asigura caracterul unitar al reglementării, Curtea a statuat că legiuitorul poate modifica și alte prevederi legale, dar numai dacă acestea se găsesc într-o legătură indisolubilă cu dispozițiile neconstituționale, și, în măsura în care se impune, va recorela celelalte dispoziții ale legii, ca operațiune de tehnică legislativă”, potrivit sursei citate.

De asemenea, magistrații CCR au decis că punerea în acord a legii de modificare a Codului Penal se va face având în vedere atât decizia anterioară de neconsituționalitate cât și aceasta.

„Mai mult, în situația în care, în cadrul controlului de constituționalitate a priori se interpune o decizie a Curții Constituționale prin care norma în vigoare, care face obiectul intervenției legislative, a fost constatată neconstituțională, punerea de acord a legii, în cadrul procedurii de reexaminare, se va realiza atât cu privire la decizia pronunțată în controlul de constituționalitate a priori, cât și cu privire la decizia pronunțată în controlul de constituționalitate a posteriori. Prin urmare, intervenția ulterioară a legiuitorului nu se poate limita la eliminarea din conținutul legii modificatoare a textelor constatate neconstituționale, întrucât aceasta ar echivala cu păstrarea soluției legislative declarate neconstituționale pe calea controlului de constituționalitate a posteriori și, implicit, lipsirea de efecte juridice a deciziei Curții care a stat la baza inițiativei legislative modificatoare. O astfel de conduită a Parlamentului ar anula obligația sa de punere de acord a legislației cu deciziile Curții Constituționale”, potrivit motivării.

Astfel, Curtea constată că, ignorând scopul inițiativei legislative și decizia Curții Constituționale, Parlamentul a anulat scopul inițiativei legislative, astfel cum acesta a fost formulat în expunerea de motive care a însoțit actul normativ, precum și efectele actelor Curții Constituționale. Întrucât viciul de neconstituționalitate constă în omisiunea legiuitorului de a legifera în acord cu obligațiile constituționale prevăzute de art.147 din Legea fundamentală, Curtea constată că acesta afectează actul normativ în ansamblul său.

Pe 29 iulie, Codul penal și Codul de procedură penală au fost declarate de CCR neconstituționale în ansamblul lor. Astfel, procesul de revizuire al Codurilor penale va trebui reluat. Curtea transmite că în cazul Codului de procedură penală Parlamentul nu a respectat limitele procedurii de reexaminare.

Curtea Constituțională a admis sesizările de neconstituționalitate formulate de PNL – USR și de președintele Klaus Iohannis asupra modificărilor aduse de Parlament Codului Penal și Codului de Procedură Penală.