CCR respinge sesizarea Avocatului Poporului privind OUG 13, pe motiv că e abrogată

Publicat: 09 02. 2017, 14:47

Actualizat: 22 04. 2017, 19:45

„În asemenea cauze noi verificăm prima dată legalitatea sesizării și în al doilea rând, admisibilitatea cererii. Verificând legalitatea sesizării am constatat că Avocatul Poporului era îndreptățit să ne sesizeze, referindu-se la o ordonanță care era în vigoare. În ceea ce privește admisibilitatea, noi verificăm constituționalitatea legilor și ordonanțelor în vigoare. Din punctul acesta de vedere, vă rog să constatați că OUG 13 a fost abrogată, e adevărat că a fost abrogată după sesizarea Avocatului Poporului și din acest punct de vedere noi nu putem constata admisibiitatea sesizării dacă ordonanța a întrunit condițiile de extraordinar, de oportunitate, nici pe fond. În acestee condiții, am luat decizia cu majoritate de voturi să respingem sesizarea Avocatului Poporului ca devenită inadmisibilă pentru că abrogarea a intervenit după sesizarea noastră”, a explicat Valer Dorneanu.

Președintele CCR a subliniat că judecătorii nu se pot pronunța pe marginea unei reglementări care a fost abrogată, așadar nu mai există în ansamblul legislației, excepție făcând cazurile în care seiszările sunt ridicate în timpul procesului de una dintre părți, dacă actul respectiv a produs efecte juridice: „În cazul sesizării făcute de către Avocatul Poporului, avem jursiprudență prin care am respins ca inadmisibilă tocmai pentru faptul că în acest caz noi analizăm în abstract ordonanța și nu intrăm în conținutul ei. Nu facem aceeași analiză ca în cazul excepțiilor ridicate în procese, în prezența părților și efectele care s-au produs. În primul rând că nici din intervenția procurorului, nici din examinarea pe care am făcut-o noi, nu am găsit elemente care să fie deja aplicate, care să fi produs efecte juridice. Dacă va exista așa ceva, sigur vor exista remediile prevăzute de Constituție”, a subliniat Dorneanu.

Întrebat ce se va întâmpla dacă OUG 14, ordonanța care abrogă OUG 13, va fi respinsă de Parlament, președintele CCR a răspuns că judecătorii nu se pot pronunța pe supoziții și că aceștia vor judeca o astfel de cauză în momentul în care cineva va decide atacarea OUG 14.

„Vreau să vă spun că atât din pledoaria Avocatului Poporului am dedus că noi ar trebui să ne pronunțăm asupra constituționalității pentru că s-ar putea ca OUG 14 care a abrogat OUG 13 să fie, la rândul ei, abrogată și atunci nu știu ce consecințe se produc. Noi nu judecăm o cauză după supoziții. În momentul în care cineva va ataca OUG 14, ne vom pronunța pe toate efectele, corelațiile de acolo vor trebui făcute atunci, nu acum. Pornim de la adevărul de OUG 13 nu există, nu mai există în ansamblul legislației”, a mai spus Valer Dorneanu, adăugând că referitor la consecințe, la adecvarea cu deciziile Curții sau modificarea unor texte din Codul Penal, acestea sunt atributele Executivului, Legislativului. „Ei vor trebui să stabilească împreună, prin comunicare loială, nu printr-o comunicare peste gard, cum să rezolve această situație”, a mai spus președintele Curții.

Curtea Constituțională a respins joi ca inadmisibilă sesizarea Avocatului Poporului referitoare la ordonanța de modificare a codurilor penale, procurorul de ședință susținând că CCR „trebuie să se pronunțe acum” pentru că nu la orice alt moment decizia va fi teoretică, iar Dorneanu susținând că CCR nu știe daca va judeca admisibilitatea sau fondul.

Procurorul de ședință a susținut , în ședința care a durat aproximativ o oră, că CCR ar trebui să se pronunțe asupra fondului OUG 13, chiar dacă a fost abrogată, pentru că există posibilitatea ca OUG 14 să fie respinsă de Parlament și, astfel OUG 13 să intre în vigoare, iar instanțele vor trebui să țină cont de ea chiar și în situația în care va fi, ulterior, declarată neconstituțională.

Dacă CCR nu s-ar pronunța cu privire la OUG 13 „acum” și ar aștepta să intre în vigoare, decizia Curții ar fi „teoretică” și ar contraveni recomandărilor Comisiei de la Veneția, care spune că deciziile trebuie să fie efective. „Să presupunem că mâine dimineață se dezincriminează omorul, pentru că văd că se lucrează noaptea”, a spus procurorul de ședință, cu titlu de exemplu, susținând că CCR trebuie să se pronunțe pe fond.

Acesta a mai spus că dacă se elimină abuzul în serviciu în cazul adoptarii de actelor normative, această prevedere ar putea aduce atingere drepturilor si libertăților fundamentale, putând crea situații de inferioritate, discriminare.

„Dacă un consiliu local adopta un act prin care copiii de cetățenie maghiară nu mai intră în scoli, sau homosexualii nu au acces în spitale, sau persoanele de etnie rromă au voie să meagă cu mijloacele de transport în comun dar trebuie să stea mai în spate, acest lucru aduce atingere drepturilor și libertăților” fundamentale, a susținut procurorul de ședință.

Cât privește pragul de 200.000 RON, procurorul de ședință a susținut că înainte de a face modificarea legislativă cel care a legiferat trebuia să se asigure că celelalte forme de sancțiune „funcționează efectiv”.

„Nu există niciun exemplu ca cineva care a trucat o licitație” să fie sancționat în baza Codului Muncii, iar prejudiciul să fie recuperat, a spus procurorul de ședință, adăugând că de regulă făptașii sunt „conducătorii instituțiilor și nu are cine să îi sancționeze”.

Procurorul de ședință a mai spus că nu a existat o situație care să justifice urgența acestor modificări, iar directiva la care se face referire în OUG 13 trebuia transpusă în legislație până în anul 2018.

Președintele CCR, Valer Dorneanu, a intervenit cerând lămuriri cu privire la argumentația procurorului de ședință: „Spuneți că trebuie să ne pronunțăm pornind de la ipoteza că OUG14 s-ar putea să fie declarată neconstitutională, pe ipoteza asta să analizăm? „, a întrebat Valer Dorneanu.

Dorneanu a cerut să i se precizeze dacă, din informațiile pe care le are Parchetul, dacă OUG 13 a produs efecte, procurorul de ședință replicându-i că încă nu au fost înregistrate efecte, dar „pot să producă, dacă OUG 14 va fi respinsă”.

Valer Dorneanu i-a cerut procurorului să detalieze mai puțin, susținând că reia mare parte din argumente înscrise în sesizare replica procurorului neîntârziind să apară: „Nu am de unde să știu dacă CCR se va opri la admisibilitate sau fond”, a răspuns procurorul.

„Nici noi nu avem de unde să știm acum”, i-a răspuns președintele CCR, îndemnândul să își reia pledoaria. Procurorul de ședință și-a continuat argumentația, subliniind, în concluzie, că „CCR trebuie să se pronunțe acum, dacă nu, nu are când”.

Victor Ciorbea a contrazis Guvernul susținând că nu se justifică urgența invocată de executiv, pe de o parte, iar pe de altă parte există elemente de imprevizibilitate a actului normativ. „Guvernul menționează ca unul din motive că e necesară implementarea unei directive a UE. Verificând, termenul e 1 aprilie 2018. E un termen suficient de lung pentru a fi dezbătută în Parlament”, a spus Ciorbea. El a precizat că sunt și obiecții cu privire la modul de legiferare în privința abuzului în serviciu, care discriminează între diverse acte normative și „scoate de sub incidența legii penale activitatea aproape întregii administrații din România”. Ciorbea a mai spus că sesizarea la CCR nu va suspenda efectele ordonanței, afirmând că instituția pe care o conduce „nu mai are nicio putere din acest moment”.

„Verificând si prevederile ordonanței am constat că avem calitatea de a ridica excepția de neconstituționalitate. Am reținut o prmă critică: neîndeplinirea cerințelor referitoare la existența urgenței și a cazului excepțional. Guvernul menționează ca unul din motive că e necesară implementarea unei directive a UE. Verificând, termenul e 1 aprilie 2018. E un termen suficient de lung pentru a fi dezbătută în Parlament”, a precizat Ciorbea.

CITEȘTE AICI SESIZAREA AVOCATULUI POPORULUI

Cât privește prevederile actului normativ, Avocatul Poporului a susținut că, deși s-a ținut cont de decizia CCR privind abuzul în serviciu, Guvernul a adăugat în text însă formularea e de natură să creeze imprevizibilitate.

„E adevărat că avem decizia CCR privind abuzul în serviciu. Prin OUG s-a ținut seama de decizie. În OUG se folosește, se adaugă, se menționează și la vătămare gravă, certă a intereselor legitime. În schimb legiuitorul nu definește ce înseamnă această vătămare gravă. Apare încă un element de incertitudine”, a spus Victor Ciorbea.

„În OUG se spune că suntem în prezența abuzului doar dacă avem de-a face cu o lege sau ordonanță de urgență. Din diverse decizii ale CCR reiese că trebuie avută în vedere accepțiunea largă a noțiunii de lege: HG, ordine ale ministrilor, hotărâri ale consiliilor județene, municipale, locale, care reprezintă acte normative – lege în sens larg”, a mai spus Ciorbea.

El a menționat că, prin această limitare, se scoate de sub incidența legii penale activitatea aproape întregii administrații, fapt care a stat la baza ridicării excepției de neconstituționalitate de către Avocatul Poporului și sesizarea CCR.

„A limita abuzul în serviciu numai la încălcări aduse legii – ordonanțe, OUG – și a nu ne referi la celelate acte normative înseamnă a scoate de sub incidența legii penale activitatea aprope întregii administrații din România”, a subliniat Victor Ciorbea.

Decizia de ieri dă speranțe Guvernului

Președintele Curții Constituționale Valer Dorneanu a declarat, miercuri, că nu există un conflict juridic de natură constituțională în privința OUG 13 de modificare a Codurilor penale și că guvernul Grindeanu a acționat legal în sfera lui de competență.

„În situația de fapt noi am constatat că nu există un asemenea conflict nici între autoritatea judecătorească și Guvern, nici între Parlament și Guvern”, a declarat președintele CSM, Valer Dorneanu, cu privire la sesizarea transmisă CCR de președintele României și CSM ca existând între puterea legislativă și Guvern pe de-o parte, între CSM și Guvern.

Valer Dorneanu a afirmat că nu orice conflict dintre autorități îndeplinește condiția unui conflict juridic de natură constituțională: „Doar acel conflict întrunește întrunește elementele conflictului de competență în care o parte sau părțile își arogă puteri, atribuții, competențe, din sfera de activitate a celorlalte autorități sau când o autoritate își declină competența, nu își exercită rolul pe care îl are potrivit obligațiilor sale sau refuză să îndeplinească un asemenea lucru”, a subliniat președintele CSM.

CCR a decis că nu există niciun conflict între Parlament și Guvern.

„În privința naturii conflictului dintre Parlament și Guvern, s-a spus că în acest caz Guvernul și-a arogat o putere de legiferare care nu este atribuită prin Constituție și că a exagerat prin utilizarea OUG. Este adevărat că potrivit principiului separației puterilor, Parlamentul este cel care are suverantitatea legislativă și competența de a da legi organice primare. Guvernul de regula nu are o asemenea competență. În mod excepțional, chiar însă chiar prin Constituție Guvernul poate fi delegat de puterea legislativă să emită ordonanțe fie simple, fie de urgență”, a spus Dorneanu.

Dacă în cazul ordonanțelor simple acest lucru se derulează sub „controlul strict” al Parlamentului în sensul că acesta „îi delimitează sfera”, în cazul OUG, această delegare este ceva mai largă, Guvernul putând să le dea atunci când are de rezolvat o situație execepțională care nu poate fi evitată altminteri, a spus președintele CCR.

„Guvernul este împiedicat să dea asemenea ordonanțe doar în patru situații, unele din ele ar privi afectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor. În această privința nu există un conflict pentru că Guvernul a acționat legal în sfera lui de competență de a emite ordonanțe”, a mai spus acesta.

Practic conflictul a pornit de la OUG 13/2017 și abrogarea acestei OUG nu poate opri procesul constituțional în curs de derulare pentru că așa cum în repetate rânduri CCR s-a pronunțat chiar în cazul unor conflicte sesizate de fostul guvern Ponta, a spus Dorneanu

„Renunțarea sau abrogarea unui act normativ nu poate opri din mersul procesual constituțional al acesteia. Ca atare, nu are relevanță abrogarea OUG nr. 13. Această OUG poate avea consecințe mâine (joi-n.r.) când o să judecăm constituționalitatea ordonanța. Urgența și oportunitatea OUG nu este de competența CCR să o verifice în această sesizare. Noi nu analizăm aici actul normativ care a declanșat-o, ci acțiuni care încalcă atribuțiile și prerogativele celeilalte puteri”, a spus președintele CCR.

Articole recomandate