Ce a discutat președintele Băsescu cu directorul general al FMI la întâlnirea de la Cotroceni

UPDATE: Președintele Traian Băsescu a declarat marți la întâlnirea cu directorul FMI, Christine Lagarde, că România este pe drumul cel bun în privința macrostabilității economice, dar că prin decizii populiste țara noastră poate să se dezechilibreze, arătând că această tendință există în acest moment.

Băsescu a spus că are câteva idei privind un nou acord cu FMI, arătând că în prezent România este pe drumul cel bun în privința macrostabilității economice, dar nu este definitiv consolidată și trebuie lucrat din greu pentru a menține această macrostabilitate.

„Uitându-mă pe cifre, pot constata că decizii populiste pot să dezechilibreze România și această tendință există în acest moment în România”, a afirmat Traian Băsescu.

ULTIMA ORĂ România este datoare SUA, de 33 de ani. Radu Miruţă: „Statul român a rămas și bun de plată, și cu o rușine diplomatică pe termen lung.”

09:25

ECONOMIE Cum vor arăta salariile în România până în 2040. Câți bani vei putea câștiga în meseria ta de astăzi

09:22

El a spus că sistemul de sănătate trebuie să fie o prioritate, arătând că la începutul anilor 2000 bugetul pe sănătate era de un miliard de lei, iar acum este de cinci miliarde, dar asistența pe sănătate s-a diminuat din punctul de vedere al calității.

„Se întâmplă ceva cu banii introduși în sistem, trebuie să privim cu atenție acest exod”, a adăugat Traian Băsescu.

Președintele s-a referit și la privatizarea CFR Marfă, arătând că nu este foarte clar cum sunt tratați investitori strategici. „Avem CFR Marfă de privatizat cu un investitor strategic. Din punctul meu de vedere, investitori strategici sunt căile ferate americane, franceze, austriece, germane și cred că obiectivul nostru principal trebuie să fie restructurarea companiilor de stat”, a spus Băsescu.

El a mai arătat că economia privată performează, în timp ce economia ce aparține statului este „un dezastru”, arătând că unul dintre principalele probleme este managementul neperformant.

„Cum să mergi în zona euro cu această parte a economiei noastre? Este una dintre lecțiile pe care le-am învățat în această criză. Dacă economia nu este competitivă, suferi foarte mult”, a adăugat Băsescu.

Directorul general al FMI, Christine Lagarde, a spus că toate căile identificate de Traian Băsescu privind reforma structurală și sistemul de sănătate sunt complet legitime.

Ea a arătat că sumele acordate pentru sănătate trebuie cheltuite pentru sănătate, și nu pentru altceva, aceasta fiind o prioritate, iar cea de-a doua prioritate este reforma structurală.

Lagarde a arătat că trebuie restructurate companiile de stat pentru a fi cât mai atractive pentru privatizare.
Ea mai spus că nimic nu poate prospera într-o țară în care nu există macrostabilitate economică.

Președintele Traian Băsescu o va primi, marți, la Cotroceni, pe directorul general al Fondului Monetar Internațional, Christine Lagarde, potrivit programului șefului statului postat de Administrația Prezidențială.

Primirea de la Palatul Cotroceni este programată pentru ora 10.00.

Președintele Băsescu mai are programate, marți, primirea președintelui Consiliului de Supraveghere al Petrom și director general executiv al OMV, Gerhard Roiss, și primirea președintelui companiei Ming Yang Wind Power Group Limited, Chuanwei Zhang.

Directorul general al FMI se află în România, luni și marți, iar miercuri, o misiune a Fondului va veni la București pentru discuții privind un nou acord de împrumut cu România.

Autoritățile au precizat anterior că doresc ca noul acord să fie încheiat pentru o perioadă de doi ani.

Cel mai recent acord al României cu FMI și UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autoritățile române ca preventiv, fără să fie trase fonduri, după o înțelegere de tip stand-byde circa 13 miliarde de euro semnată în 2009 și finalizată în 2011.

Ultimul acord a fost parafat în primăvara anului 2011, în continuarea acordului început în 2009, și trebuia să se încheie în martie 2013. Board-ul FMI a aprobat în martie cererea autorităților române de extindere cu trei luni a acordului, pânã la sfârștul lunii iunie, astfel încât Guvernul să aibă timp să reducă arieratele și să adopte măsuri de îmbunãtțire a managementului companiilor de stat.