Prima pagină » Știri » Ce amenzi au primit televiziunile pentru felul în care au relatat evenimentele din cazul Colectiv

Ce amenzi au primit televiziunile pentru felul în care au relatat evenimentele din cazul Colectiv

Ce amenzi au primit televiziunile pentru felul în care au relatat evenimentele din cazul Colectiv
Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a decis, în ședința de joi, să amendeze Digi 24 cu 10.000 de lei și să someze public România TV și Kanal D pentru modul în care au reflectat tragedia din clubul Colectiv.

Decizia a fost luată la propunerea membrului CNA Radu Herjeu, fiind adoptată cu șase voturi „pentru” (Viorel Buda, Monica Gubernat, Laura Georgescu, Gabriel Tufeanu, Radu Herjeu și Răsvan Popescu), în timp ce Dorina Rusu și Radu Călin Cristea au votat „împotrivă”.

CNA a analizat, în ședința de joi, modul în care televiziunile Antena 1, Antena 3, B1 TV, Digi 24, Kanal D, Pro TV, Prima TV, Realitatea TV, România TV și TVR 1 au reflectat, în perioada 30 octombrie – 2 noiembrie, incendiul din 30 octombrie din clubul Colectiv din București, în urma căruia au decedat 54 de persoane.

Televiziunea Digi 24 a fost amendată pentru că, spre deosebire de celelalte televiziuni, a difuzat o scrisoare deschisă a unui așa-zis martor al tragediei adresată lui Raed Arafat și Comandamentului pentru Situații de Urgentă, în care autoritățile sunt criticate pentru că nu au intervenit la timp pentru salvarea victimelor incendiului din clubul Colectiv. Scrisoarea deschisă a fost preluată de Digi 24 de pe site-ul Hotnews, unde cel care spune că a fost martor al tragediei Colectiv este identificat ca fiind Adrian C. „Vă scriu pentru că am reușit să ies la timp din Colectiv și am văzut toate operațiunile smurdului, pompierilor, salvării, jadarmilor și polițiștilor. De-asta am convingerea că, într-o situație de amploare (un cutremur de peste 7 grade, să zicem), vor pieri incredibil de mulți bucureșteni (…). Citesc peste tot despre mobilizarea exemplară a forțelor de intervenție și-mi vine să urlu: care mobilizare? nimeni nu a știut ce să facă, haosul între pompieri, smurd și salvări a fost mai mare decât în rândul oamenilor care au reușit să iasă la timp. Cei mai mulți dintre supraviețuitori au fost scoși de cei ieșiți în prima linie, nu de pompieri”.

Digi 24 a difuzat această scrisoare deschisă integral, pe 2 noiembrie, în trei jurnale de știri, fără a prezenta și punctele de vedere ale autorităților criticate, așa cum impune legislația audiovizualului.

„Pentru mine, personal, este o foarte mare problemă cu informarea corectă. Eu pot să înțeleg greșeli, neatenții. Dar, după trei zile, faci un material de patru minute pe baza unui mail trimis unei publicații online, fără să ai nici cea mai mică intenție să întrebi pe cineva dacă este adevărat? Mi se pare foarte grav”, a spus Radu Herjeu, referindu-se la Digi 24.

El a mai spus că își manifestă surprinderea negativă pentru un asemenea derapaj. „Preluați așa ceva de la Hotnews și faceți un material atât de lung, fără să știu cine e acest Adrian, în care el aduce acuzații tuturor (…) Nu ați avut nicio altă opinie (de la cei acuzați, n.r.) (…) Nu mai pot să vă dau exemplu, să spun că Digi 24 nu are derapaje”, i-a spus Radu Herjeu reprezentantei Digi 24, Vera Secrieru.

Aceasta a spus că materialul respectiv a făcut parte din „suita nesfârșită de mărturii” despre incendiul din Colectiv. „Au existat mărturii ale pompierilor, ale medicilor, ale vecinilor, e un șir lung de mărturii”, a spus Vera Secrieru.

„Nu aveți cum să puneți în balanță mărturia unui pompier cu a unui om fără chip. Acuzațiile la adresa ISU mi s-au părut foarte grave și nu ați avut niciun punct de vedere de la ei”, a spus și Monica Gubernat.

În schimb, Dorina Rusu a spus că este discutabil dacă au fost sau nu acuzații nefondate. „În iureșul ăla, era extraordinar de greu”, a mai spus Rusu.

În cazul Digi 24, sancțiunea a fost aplicată pentru încălcarea articolului 3, alineatul 2 din Legea audiovizualului, potrivit căruia „Toți furnizorii de servicii media audiovizuale au obligația să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor și evenimentelor și să favorizeze libera formare a opiniilor”, și a articolului 64, alineatul 1, litera b din Codul audiovizualului – „În virtutea dreptului fundamental al publicului la informare, furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie să respecte următoarele principii: informarea cu privire la un fapt sau un eveniment să fie corectă, verificată și prezentată în mod imparțial și cu bună-credință”.

Pe de altă parte, tot în ședința de joi, România TV și Kanal D au fost somate public de CNA pentru că au difuzat în mod excesiv imagini cu rudele îndurerate ale victimelor din Colectiv.

Reprezentantul Kanal D, Cătălin Băleanu, a spus că televiziunea Kanal D a avut primele imagini de la fața locului și ar fi nedrept pentru jurnaliștii acestui post să nu le difuzeze. „Nu au fost difuzate niciun fel de detalii”, a mai spus Băleanu.

La rândul său, Roxana Niculescu, reprezentantul România TV, a spus că, dacă televiziunile din România nu ar fi difuzat informații în primele trei zile de la tragedie, nu am mai fi fost în situația actuală. „Nimeni nu ar fi spus că este responsabil pentru ce s-a întâmplat. Nu putem să acuzăm pe nimeni că a făcut-o pentru rating sau pentru bani. Timp de trei zile nu s-a difuzat nicio reclamă comercială”, a spus Roxana Niculescu, precizând că televiziunile au lucrat în interesul publicului.

În cazul România TV și Kanal D, sancțiunile au fost aplicate în baza articolului 45, alineatul 1 din Codul audiovizualului, potrivit căruia „Orice persoană are dreptul la respectarea intimității în momente dificile, cum ar fi o pierdere ireparabilă sau o nenorocire”.

În ceea ce privește modul în care au tratat celelalte televiziuni acest subiect al tragediei din Colectiv, membrii CNA au considerat că au mai fost mici abateri de la legislația audiovizualului, însă nu au considerat că acestea trebuie sancționate.

Radu Herjeu a spus că se aștepta, în urma reacției opiniei publice, la derapaje mult mai mari. „Mi-era teamă și de acele derapaje rău-voite”, a spus Herjeu.

La rândul său, Radu Călin Cristea a spus că a fost vorba despre un eveniment foarte puternic, cu o încărcătură tensională extraordinară. „Nu îmi amintesc ca după ’89 să fie o tragedie de asemenea măsură (…) Eu, ca membru al CNA, nu pot decât să remarc că aproape toți radiodifuzorii, cu o rezervă, s-au străduit să acopere acest eveniment cum au putut mai bine. S-a simțit la unii dintre ei că sunt mijloacele financiare mai reduse și nu au putut să fie la fața locului”, a spus Cristea, precizând că, în mare, jurnaliștii s-au străduit și în cea mai mare măsură au și reușit să fie la înălțime pe parcursul acelor zile dificile.

„Eu încerc să privesc puțin mai din avion și mi se pare că n-au fost derapaje strigătoare la cer (…) Nu vreau să fiu ipocrit, să caut nod în papură și din respect pentru ce au făcut acești jurnaliști și nu vreau să pun lupa pe diverse detalii (…) Aceste mici defecțiuni se topesc într-un demers jurnalistic foarte bun pentru acele prime zile”, a mai spus Cristea.

În schimb, Dorina Rusu a propus aplicarea unei somații publice și pentru Antena 1, care a difuzat un colaj cu imaginile filmate în club și o resuscitare în stradă, cu un puternic impact emoțional, însă propunerea nu a întrunit numărul necesar de voturi (minimum șase, n.r.) pentru a fi aplicată. „Imaginile cu resuscitarea în stradă au creat un dramatism de care nu era nevoie. Au fost un fel de a exploata o tragedie”, a spus Dorina Rusu.

„Imagini din cluburi și cu victime au difuzat toate televiziunile”, în primele momente de la producerea incendiului, a spus Monica Gubernat.

Pe de altă parte, la ședința CNA a fost analizat și cazul TVR, care nu a difuzat în prima noapte imagini în regim de breaking news de la locul tragediei.

Astfel, membrul CNA Dorina Rusu a întrebat-o pe Ioana Popescu, directorul interimar al Știrilor TVR, ce s-a întâmplat. Ioana Popescu a spus că ea ocupă această funcție de o săptămână (după ce Raluca Brumariu și-a dat demisia de la șefia Știrilor TVR, în urma criticilor aduse televiziunii publice privind nedifuzarea imaginilor despre incendiul din Colectiv în noaptea de după producerea tragediei, n.r.).

„Este o cercetare amănunțită pe traseu, pe care o efectuează alții. Nu o să o fac eu”, a spus Ioana Popescu, precizând că informații despre tragedie au fost difuzate și în noaptea respectivă pe crawl, iar echipele TVR au fost în teren. „Avem non-stop relatări, știri, dezbateri despre ce s-a întâmplat, nu numai cu tragedia, dar și cu evenimentele sociale care au urmat”, a mai spus Ioana Popescu.

CNA a primit până în prezent aproximativ o sută de sesizări privind modul în care televiziunile au reflectat tragedia din clubul Colectiv, printre aspectele semnalate numărându-se și prezentarea unor imagini cu persoane aflate în suferință și nerespectarea zilelor de doliu național.

În ședința de joi, membrii CNA au analizat doar emisiuni difuzate de televiziuni în perioada 30 octombrie – 2 noiembrie, pentru că doar pentru acestea Departamentele de specialitate ale Consiliului au reușit să finalizeze monitorizările. Doar pe baza acestor monitorizări, membrii CNA pot să ia decizii în ședințele publice ale Consiliului.

Urmează ca membrii CNA să analizeze și emisiunile difuzate de televiziuni după această perioadă, pe subiectul tragediei din Colectiv, după ce monitorizările vor fi finalizate de specialiștii Consiliului.

Citește și