Ce avioane F-16 vrea România să cumpere de la portughezi. Surse militare, pentru Gândul: „Sunt în stoc, sunt în stare impecabilă și sunt upgradate”

O comisie tehnică a Ministerului Apărării va pleca săptămâna aceasta în Portugalia, pentru a evalua în amănunt avioanele multirol F-16 de producție americană, pe care România intenționează să le cumpere la mâna a doua, de la forțele aeriene portugheze. Ministrul Mircea Dușa urmează să definitiveze negocierile cu omologul său portughez, José Pedro Aguiar-Branco, așa cum a fost mandatat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, informează Ministerul Apărării, la solicitarea gândul.

„În funcție de negocieri, programul se derulează pe o perioadă mai îndelungată de timp, cu tranșe anuale, care vizează atât modernizarea avioanelor, pregătirea piloților, achiziționarea separată a avionicii acesteia și a sistemului de război electronic, precum și alte măsuri de natură organizatorică. Detaliile financiare nu au fost încă stabilite, fiind parte a procesului de negociere”, au mai explicat reprezentanții Ministerului Apărării, pentru gândul.

Comisia tehnică va sta în Portugalia în jur de o săptămână. După ce experții tehnici își vor da avizul pe aparatele de zbor, urmează ca ministrul Mircea Dușa să negocieze direct cu omologul său portughez, apoi urmează ca oferta să fie aproabată în CSAT și în final să se ia decizia de achiziție, au explicat surse din MApN care sunt pașii administrativi care urmează.

Negocierile cu Portugalia au început de anul trecut, în mandatul ministrului liberal Corneliu Dobrițoiu. Atunci, ministrul Dobrițoiu a anunțat că discuțiile vizau achiziția a 12 aparate F-16 second-hand, în cadrul unui contract de 670 de milioane de euro. Aparatele ar fi costat 120 de milioane de euro, iar restul contractului, până la suma totală, ar fi inclus suportul logistic. Diferența de preț, de 550 de milioane de euro, ar fi fost aceeași și în cazul achiziției unor avioane F-16 noi. Planul din 2012 presupunea plata avioanelor în tranșe eșalonate pe 5 ani, deci un efort bugetar sustenabil pentru MApN.

„O comisie tehnică s-a deplasat și în 2012, pe vremea ministrului Dobrițoiu, în Portugalia, pentru a evalua avioanele. Era vorba fie de 12, fie de 24 de aviaone. Ele sunt în stoc, menținute în stare impecabilă și upgradate la standardul Block 40. Portughezii le vând pentru că au o datorie publică foarte mare, forțele lor aeriene nu sunt încântate că trebuie să le vândă, însă e o problemă internă a lor. Este ultimul tren pentru România să achiziționeze avioane F-16, pentru că piața este închisă”, au declarat surse apropiate negocierilor din MapN, pentru gândul.

În 2012, un alt stat care oferea avioane F-16 second hand pentru România a fost Olanda, însă acestea au fost vândute Iordaniei, pentru că România nu avea la dispoziție banii necesari pentru achiziție.

Modernizarea flotei aeriene a României, compusă din aproximativ 300 de MiG 21 Lancer a căror resursă de zbor expiră începând din acest an și care nu sunt upgradate la standarde NATO, implică de asemenea alte costuri, după achiziționarea de aparate F-16. Ministrul Corneliu Dobrițoiu explica în 2012 că va fi nevoie de alte peste 150 de milioane de lei (aproximativ 35 de milioane de euro), pentru modernizarea infrastructurii necesare operării avioanelor F-16, precum și pentru înarmarea aparatelor de zbor. Costuri suplimentare vor implica și cursurile de instruire a piloților români, care ar urma să aibă loc în Portugalia și în SUA.

Ministrul Apărării, Mircea Dușa, a explicat într-un interviu pentru Agerpres că Armata Română dispune de 110 avioane MiG 21 Lancer modernizate. Modernizarea unui astfel de avion de producție rusească necesită 6 milioane de lei, însă avionul modernizat poate fi folosit doar pentru misiuni pe timp de pace, nefiind înarmat și înzestrat cu avionică la standarde NATO.

În 2012, ministrul Corneliu Dobrițoiu declara că România se află în pericolul de a nu mai putea asigura misiunile de poliție aeriană, responsabilitate asumată o dată cu aderarea la NATO.

Istoricul negocierilor României pentru avioane multirol

În 2008, România își anunța intenția să cumpere 48 de avioane multirol noi, de generația a 4-a, și era dispusă să aloce 3,5 miliarde de euro pentru această achiziție.

Cinci mari producători au depus, în acea perioadă, oferte la Ministerul Apărării și au purtat negocieri și prezentări la București. Era vorba despre Lockheed Martin (SUA) cu modelul F-16, Saab (Suedia) cu modelul JAS-39 Gripen, Boeing (SUA) cu modelul F-18, consorțiul Eurofighter (mai multe state europene) cu modelul Typhoon și Dassault (Franța) cu modelul Rafale.

În urma discuțiilor politice de la București, care țineau seamă de parteneriatul strategic al României cu SUA, de obligațiile operaționale din NATO, dar și de interesele economice de viitor, care se bazau pe investiții geostrategice, a devenit evident că preferații erau americanii și modelul de avion F-16.

La vremea respectivă, au existat politicieni printre care liderul PSD Mircea Geoană sau premierul PNL Călin Popescu Tăriceanu, care au acuzat că Președinția, respectiv Traian Băsescu, nu este deschisă către ofertanții din Europa și favorizează producătorul din SUA.

Singurul concurent real al F-16 era modelul suedez Gripen. Saab oferea un model nou-nouț României, dar venea și cu o ofertă de „offset” net superioară față de cea americană – investiții în industria românească.

Planul s-a schimbat în 2010, în contextul în care România devenea membră a Tratatului privind scutul antirachetă al SUA, dar și în plină criză financiară. România se angaja, în cadrul unui acord cu Guvernul SUA, să cumpere 48 de avioane F-16, în două etape – 24 second hand și 24 noi.

Prima etapă prevedea achiziția de 24 de aparate F-16 second-hand, care ar fi urmat să fie livrate gratis de SUA, din flota Gărzii Naționale, în 2013. România trebuia însă să plătească aproximativ 1,3 miliarde de dolari pentru modernizarea și echiparea completă a avioanelor respective, asistența tehnică pe o perioadă de 3 până la 5 ani, simulatoare de zbor, muniția, armamentul, transportul și adaptarea infrastructurii de la sol. Piloții români și personalul tehnic urmau să fie instruiți în baze militare americane, la standardele US Air Force.

A doua etapă presupunea achiziția altor 24 de aparate F-16, de data aceasta noi. Ministerul Apărării nu a prezentat niciodată însă un termen la care urma să fie făcută această achiziție și nici cât urma să coste.

Acest acord nu a fost pus niciodată în practică, deși România stabilise cu partea americană chiar și calendarul pe baza căruia trebuiau plătiți banii în rate. Guvernul PDL condus de Emil Boc nu a putut asigura fondurile necesare pentru această achiziție.

O dată cu schimbarea guvernării PDL, în 2012, Ministerul Apărării a avansat o nouă variantă de lucru: achiziționarea de F-16 second-hand, de la armatele Olandei sau Portugaliei, care au anunțat că au disponibile astfel de aparate folosite. Aceste variante au fost lansate în primăvara anului 2012, din partea PNL, iar CSAT a fost informat despre ele la vremea respectivă, fără a lua însă vreo decizie.

Disponibilitatea Olandei de a vinde României 15 avioane F-16 aflate în uz a fost anunțată în contextul în care Olanda era singurul stat care se opunea aderării României la spațiul Schengen. Cu toate acestea ambasadorul olandez la București a negat că cele două subiecte ar avea vreo legătură. Cum Guvernul României nu a asigurat fondurile necesare pentru o astfel de achiziție, Olanda a dat curs cererii venite din Iordania, vânzând avioanele acolo.

Portugalia a rămas astfel singurul ofertant de avioane F-16 second hand cu care România a purtat negocieri începând de anul trecut.