Ce conține raportul pe Justiție prezentat de Comisia Europeană. Câte din cele 11 „porunci” de la Bruxelles a respectat Guvernul Ponta
Comisia Europeană prezintă, miercuri 30 ianuarie, raportul pe Justiției. Reprezentanții CE au declarat pentru gândul că raportul a analizat câte din cele 11 angajamente ale lui Victor Ponta față de forul european au fost respectate.
Guvernul susține că toate cele 11 puncte au fost îndeplinite în totalitate.
Unul din punctele convenit de Ponta la Bruxelles a fost ca politicienii să respecte independența sistemului judiciar. Atacurile politicienilor la adresa judecătorilor și procurorilor nu s-au diminuat în nici un fel în ultimele luni. O altă „poruncă” a fost și aceea că politicienii nu vor critica public deciziile instanțelor, regulă pe care însuși premierul a încălcat-o. Un alt angajament neonorat pe deplin a fost alegerea în mod transparent a unui procuror general și a unui șef DNA care să aibe rezultate notabile.
Vezi mai jos care au fost cele 11 „porunci” pe care Ponta s-a angajat să le respecte și cum au fost ele îndeplinite.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray, a declarat pentru gândul că raportul MCV va fi prezentat miercuri, 30 ianuarie, de la ora 11:30. Reprezentantul CE a explicat că raportul va conține două secțiuni: una în care va fi analizat modul în care România și-a îndeplinit cele 11 angajamente convenite în vara anului trecut și o altă parte în care vor fi analizate evoluțiile sietemului judiciar. „Va fi prezentată analiza CE privind cele 11 angajamente convenite în vară de premierul Ponta și președintele Barosso, dar și o analiză a benchmark-uri definite în MCV”, a declarat pentru gândul Mark Gray. Premierul Victor Ponta a declarat că în opinia sa toate cele 11 puncte convenite cu CE au foste respectate în totalitate. De altfel Guvernul a emis un comunicat în care susține că ficare din punctele solicitate de comisie au fost îndeplinite.
1. Respectarea indepedenței Justiției de către politicieni. În finalul raportului pe Justiție publicat în vara anului trecut, una din cerințele Comisiei Europene era ca politicienii să respecte independența sistemului judiciar. „Solicităm ca partidele și autoritățile guvernamentale să respecte independența Justiției. Să se angajeze ca politicienii care subminează autoritatea judecătorilor prin criticarea hotărârilor judecătorești sau pun presiune pe Justiției să fie disciplinați”, se arăta în raport.
Această cerință a CE a fost încălcată direct de către premierul Victor Ponta, care a criticat decizia Tribunalului București de a trimite dosarul lui Dan Voiculescu la Curtea Supremă pe 20 decembrie. Între timp, dosarul a revenit la Tribunal. „Eu m-am uitat cu ochiul unui jurist și cred că decizia judecătorului de la tribunal a fost greșită și ar trebui CSM, cine se ocupă, să vadă de ce a dat acea decizie”, declara Ponta pe 8 ianuarie.
Citește și Cu Nașu la pușcărie
Premierul Ponta nu este singurul care a criticat judecătorii. Și senatorul PNL Sorin Roșca Stănescu, fost jurnalist. susține că judecătorii comit nedreptăți grave și emit sentințe discreționar. „Sunt judecatori, și nu este o poveste ceea ce afirm acum, care au creat grave nedreptăți. Sunt judecători care dau cu banul pentru a hotărî numărul de ani pe care îi are de executat o persoană care a încălcat legea”, a scris senatorul într-o postare pe blogul personal.Pe lângă cei doi, și alți parlamentari au susținut ideea desființării unor instituții cheie din sistemul judiciar, precum ANI sau DNA. Niciunul dintre partidele parlamentare nu are un mecanism prin care membrii partidului care critică sentințele judecătorului să fie disciplinați, așa cum a cerut CE.
În analiza Guvernului, independența Justiției este respectată. „Primul-ministru a cerut CSM să fie informat în legatură cu orice forma de ingerință în justiție a vreunui membru al Guvernului și a cerut public în mai multe rânduri respectarea independenței justitiei”, se arată într-un comunicat public.
2. Alegerea transparentă a procurorului general și a șefului DNA. Comisia a cerut și o procedură transparentă pentru numirea procurorului general și a șefului DNA care să aibă la bază criterii de integritate, profesionalism și rezultate.
Ministrul Mona Pivniceru a inițiat acestă procedură la finalul anului trecut, iar procedura a fost una semitransparentă. Mai precis, MJ a deschis procedura, s-au înscris 10 candidați, au fost evaluați preliminar, a existat o comisie de analiză, însă interviul cu cei 10 candidați a fost cu ușile închise. De altfel, cei doi procurori propuși de către Mona Pivniceru au fost respinși de către CSM dar și de către președintele Traian Băsescu. Ioan Irimie și Tiberiu Nițu nu se încadrau nici în criteriul CE care solicita ca cei doi procurori să aibe un trak record bun. Acest criteriu a lipsit total din evaluarea Ministerului Justiției.
3. Miniștri cu probleme de integritate, afară din Guvern. CE a cerut guvernului să evite numirile în funcțiile de ministru cu probleme de integritate. Cei care au astfel de probleme trebuie să demisioneze. Actualul cabinet nu are în componență miniștri anchetați de ANI sau care să fi fost declarați incompatibili sau în conflict de interese.
În guvern există însă un ministru trimis în judecată de DNA, Relu Fenechiu, și unul cercetat de DNA, Liviu Dragnea. În cabinetul Ponta I au activat însă trei miniștri acuzați de ANI. Eduard Raul Hellvig, Liviu Pop, Ovidiu Silaghi, sunt acuzați de Agenția Națională de Integritate de conflict de interese, incompatibilitate și venituri nejustificate. CE solicita ca în aceste cazuri miniștri să demisioneze. Cei trei nu au făcut acest pas.
Guvernul susține că s-a achitat de acest angajament. „Angajamentul de a nu numi și de a înlocui miniștrii sau oficialii guvernamentali în acord cu legea, în cazuri de incompatibilitate, a fost respectat”, se arată în analiza executivului
4. Evacuarea parlamentarilor incompatibili. O altă cerință a consiliului a fost și aceea ca Parlamentul să adopte o procedură prin care parlamentarii cu decizii de incompatibilitate, conflict de interse definitive sau condamnați definitiv să fie obligați să demisioneze.
Parlamentul a modificat statutul deputaților și senatorilor în așa fel încât un parlamentar declarat incompatibil are posibilitatea să rămână cu mandatul intact. Procedura prevde și faptul că o decizie de incompatibilitate a ANI trebuie să fie confirmată chiar de către Parlament. Vezi aici procedura prin care incompatibili din Parlament scapă de ANI.
ANI a informat că în actualul legislativ patru deputați se s-ar afla în stare de incompatibilitate. Până acum Parlamentul nu a luat nici un fel de decizie față de aceste cazuri.
5. Superimunitatea parlamentară împotriva anchetelor penale. Deși nu este prevăzută printre cele 10 puncte convenite de premierul Ponta cu CE, reprezentanții comisiei vor analiza și superimunitatea pe care Parlamentul a dorit să și-o voteze. În rapoartele din 2010 și 2011, CE a atras atenția asupra faptul că parlamentarii au abuzat de imunitatea parlamentară pentru a obstrucționa anchetele penale ale procurorilor. În sesiunea specială a Parlamentului prima grijă a noilor aleși a fost să își întărească imunitatea în fața procurorilor. Inițial, superimunitatea parlamentarilor bloca practic orice fel de anchetă a procurorilor și transforma Parlamentul într-o instanță paralelă.
6. Alegerea prin conses a unui Avocat al Poporului. Ponta s-a mai angajat și că în funcția de Avocat al Poporului va fi numită o personalitate susținută de toate partidele. Pe 23 ianuarie, Parlamentul l-a votat în funcția de Avocat al Poporului pe Crișu Anastasiu, care însă a fost propus de USL. PDL s-a împotrivit acestei numiri și a denunțat faptul că USL nu a dorit să negocieze acestă numire.
7. O bilă neagră în raportul pe Justiție ar putea fi și alegerile din cadrul CSM. Consiliul a ales pe 4 ianuarie un președinte în premieră un procuror. Alegerea unui procuror a fost puternic contestă de o parte din judecători. Astfel că în CSM există un conflict deschis care s-a revărasat și în zona politică. În precedentul raport CSM a fost lăudat pentru progresele realizate, dar experții CE atrăgeau atenția că instituția trebuie să facă pași serioși în recâștigarea credibilității.
8. O altă bilă neagă a raportului ar putea fi faptul că Parlamentul a blocat din nou anchetele procurorilor, cel mai recent caz find avizul negativ pentru arestare dat în cazul lui Ion Stan cercetat de DNA pentru trafic de influență care în plus a ajuns și senator. În raport ar putea fi subliniate și avizele negative date în cazurile miniștrilor parlamentari Victor Paul Dobre și Laszlo Borbely, cercetați și ei de către DNA.
9. Un alt punct negativ în evaluarea CE ar putea fi și faptul că în noul legislativ au fost aleși 22 de senatori (erau 23 cu Dan Voiculescu) și deputați cu dosare penale, în general pentru infracțiuni de corupție.
Ce puncte din contractul cu CE au fost respectate
10-11. În înțelegerea agreată de Victor Ponta se mai menționa și restaurarea puterilor Curții Constituționale de a verifica deciziile Parlamentului, abrograrea unor ordonanțe prin care puterile CCR erau eliminate și folosirea Ordonanțelor de Urgență doar în cazuri excepționale. Aceste puncte din acord au fost în mare măsură respectate.
UPDATE 10:30 Raportul Comisiei Europene (CE) privind Mecanismul de Cooperare și Verificare, care se va da publicității miercuri, la Bruxelles, consemnează faptul că există intimidări și hărțuiri la adresa unor persoane din instituțiile statului, precum ANI, Curtea Constituțonală, Înalta Curte de Casație și CSM.
Oficialii europeni susțin necesitatea revizuirii regulilor privind libertatea presei, pentru a fi protejate instituțiile statului și respectate drepturile fundamentale ale persoanelor, potrivit unor surse judiciare, citate de Mediafax.
Concret, CE cere asigurarea de reguli efective împotriva persoanelor sau mass-media care aduc atingere instituțiilor publice sau sistemului judiciar, iar Consiliul Național al Audiovizualului trebuie să ia măsuri pentru stabilirea și întărirea codului de conduită.
Raportul CE referitor la progresele justiției din România mai notează faptul că parlamentari găsiți incompatibili continuă să-și desfășoare activitatea nejustificat, fiind necesară adoptarea unor reguli clare, obiective privind suspendarea parlamentarilor care fac obiectul unor decizii definitive de corupție sau de incompatibilitate.
În ce privește procedura de selecție a procurorilor pentru numirea în funcțiile de conducere la Ministrul Public, CE spune că trebuie să se înscrie cât mai mulți magistrați, procedura de alegere a procurorilor șefi să fie transparentă, fiind necesară o opinie pozitivă a Consiliului Superior al Magistratrii (CSM).
Raportul notează necesitate intrării în vigoare a codurilor de procedură civilă, penal și de procedură penală la teremenele stabilite.
Totodată, CE afirmă că reforma constituțională din România trebuie să respecte statul de drept, separația puterilor în stat, independența și stabilitatea sistemului judiciar și să fie fundamentată pe un consens cât mai larg.