Avizul Secției pentru procurori a Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) va fi transmis la Ministerul Justiției și va însoți propunerea care va fi înaintată de ministrul Raluca Prună președintelui Klaus Iohannis, pentru numirea lui Cristian Lazăr în funcția de procuror șef adjunct al Secției de urmărire penală și criminalistică a Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție (PICCJ).
Magistratul și-a prezentat, marți, în fața Secției de procurori planul de management. De asemenea, Cristian Lazăr a răspuns întrebărilor membrilor CSM, dar și celor adresate de ministrul Justiției, Raluca Prună.
Cristian Lazăr, magistratul care a respins contestația la rezoluția de neîncepere a urmăririi penale în cazul de plagiat al lui Victor Ponta, a fost propus, în 29 octombrie, de fostul ministru al Justiției Robert Cazanciuc, în funcția de procuror șef adjunct al Secției de urmărire penală și criminalistică a PICCJ.
Ministerul Justiției preciza atunci că la formularea propunerii fostul ministru Robert Cazanciuc a fost avut în vedere faptul că din 17 iunie 2013 procurorul Cristian Lazăr ocupa cu delegație funcția de procuror șef adjunct al Secției de urmărire penală și criminalistică a Parchetului instanței supreme, având „o bogată experiență profesională și managerială”.
Potrivit articolului 54, alineatul 1, din Legea 303/2004, procurorul șef adjunct al Secției de urmărire penală și criminalistică din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este numit de președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
Cristian Lazăr este magistratul care în 26 iunie 2013 a respins contestația la rezoluția de neîncepere a urmăririi penale în dosarul de plagiat al fostului premier Victor Ponta.
„Este evident că infracțiunea de plagiat nu există, iar rigoarea juridică ne determină să analizăm legalitatea și temeinicia soluției prin raportarea de însușire a calității de autor a unei opere, astfel cum aceasta este reglementată de art. 141 din legea nr.8 din 1996”, se menționa în rezoluția procurorului Cristian Lazăr, citată de Gândul.
Conform sursei citate, procurorul Cristian Lazăr, care ocupa și atunci cu delgație funcția de procuror șef adjunct al Secției de urmărire penală și criminalistică din Parchetul instanței supreme, a motivat că nu se poate reține acuzația de plagiat pentru că premierul a preluat doar texte de lege.
„În concluzie, doar identitatea de texte este neconcludentă ca obiectiv pentru stabilirea existenței unei încălcări, având în vedere că această identitate se datorează uneori textelor oficiale de natură juridică și traducerilor oficiale sau reprezintă citate aparținând altor autori”, a mai arătat procurorul Lazăr în motivarea rezoluției.
Rezoluția Parchetului ICCJ prin care a fost dispusă neînceperea urmăririi penale în cazul lui Victor Ponta, pentru infracțiunea prevăzută de articolul 141 din Legea 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, modificată, a fost emisă în mai 2013. Aceasta a fost însă contestată la procurorul ierarhic superior, care a decis respingerea.
Ulterior, denunțătorii fostului premier au atacat decizia la Înalta Curte de Casație și Justiție, care a dat o soluție definitivă.
Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, în 17 martie, ca inadmisibilă contestația formulată de Mihail Neamțu, Adrian Papahagi și Minel Augustin Ofițeru în cazul soluției de neîncepere a urmăririi penale (NUP) primită de Victor Ponta în cazul plagiatului.
Denunțul la Parchetul instanței supreme în acest caz a fost făcut în 22 august 2012, de către Mihail Neamțu, Adrian Papahagi și Minel Augustin Ofițeru.