Ce s-ar putea spune despre un ctitor al Marii Uniri? Anul Centenarului a fost unul al DEZBINĂRII. Constantinescu, discurs la inaugurarea statuii lui IULIU MANIU

Emil Constantinescu a afirmat, la Cluj-Napoca, la inaugurarea statuii lui Iuliu Maniu, la împlinirea a 146 de ani de la nașterea acestuia, că s-a pierdut un an de Centenar în care trebuia ca românii să își regăsească istoria așa cum a fost și a marilor oameni așa cum au fost.

„Ce s-ar putea spune despre un ctitor al Marii Uniri, la câteva zile după terminarea Centenarului Unirii care, din păcate, a fost un an al dezbinării și în care firavele încercări ale unui discurs rațional au fost acoperite de un val de violență verbală. (…) Am pierdut un an de Centenar în care trebuia să ne regăsim istoria. (…) Iuliu Maniu nu a fost un sfânt, a făcut și greșeli și compromisuri politice, dar a fost un mare vizionar. (…) Un om care s-a opus atât fascismului, cât și comunismului, atât lui Hitler, cât și lui Stalin, care a înfruntat și dictatura regală și antonesciană și comunistă”, a spus Constantinescu.

ACTUALITATE Revelion 2025, București. Restricții de circulație în zona PARCULUI TITAN din Capitală

17:51

EXTERNE Președintele Xi Jinping, mesaj tranșant în prag de Anul Nou: Nimeni nu poate opri REUNIFICAREA Chinei cu Taiwanul

17:28

Fostul președinte a subliniat că este momentul ca oamenii să se întrebe după acest an al Unirii „cum s-a putut rata ocazia de a ne regăsi identitatea națională?”

„Acea identitate care să ne arate pe noi de aici și de oriunde, români de-a lungul și de-a latul lumii, așa cum suntem, eroi și lași, muncitori și leneși, cinstiți și ticăloși, dar capabili, împreună, în mari momente astrale să împingem istoria națiunii noastre înainte, așa cum s-a întâmplat în 1821, 1848, 1877, 1916, 1989, dar mai ales să găsim sentimentul demnității naționale care ne arată ceea ce am vrea să fim și ceea ce am putea să fim, să încercăm să schimbăm strategia națională seculară de supraviețuire într-o strategie națională a renașterii. În care să înlocuim sentimentul românesc al ființei, transformat, uneori, într-un sentiment al urii, într-un sentiment românesc al înțelegerii, al dreptății”, a mai spus fostul șef al statului român.

În opinia lui Emil Constantinescu, este o datorie să li se spună celor de astăzi și generațiilor viitoare despre viața și lupta lui Iuliu Maniu.

Acesta a menționat că sunt prea puține lucruri făcute pentru memoria lui Iuliu Maniu.

Ceremonia de dezvelire a statuii lui Iuliu Maniu a avut loc marți, în Piața Ștefan cel Mare din Cluj-Napoca, aceasta fiind opera sculptorului Ioan Marchiș. În cadrul manifestării au fost oficiate două slujbe religioase, una ortodoxă, de către mitropolitul Clujului, IPS Andrei Andreicuț, și una greco-catolică, de către PS Florentin Crihălmeanu, și au fost depuse coroane de flori din partea unor instituții.

Statuia din bronz a fost finanțată integral de familia președintelui filialei Cluj a Academiei Române, Emil Burzo, cu peste 70.000 de euro, iar la baza acesteia a fost adus pământ din satul natal al lui Iuliu Maniu, Bădăcin.

Evenimentul a mai cuprins citirea unor fragmente din discursul rostit de Iuliu Maniu în plenul Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, în interpretarea actorului Ruslan Bârlea de la Teatrul Național Cluj-Napoca.