„Laura Codruța Kovesi a generat clivaje în România. Susținătorii ei afirmă că este un cruciat împotriva corupției, trăgând, în sfârșit, la răspundere oameni care mai demult păreau intangibili. Totuși, criticii argumentează că agenția pe care o conduce a încălcat libertățile civice într-un mod nemaiîntâlnit din perioada comunistă”, comentează BBC. Procurorul-șef al DNA, în vârstă de 43 de ani, spune că nu le răspunde criticilor: „Eu le voi răspunde cetățenilor”.
„Succesul DNA sub conducerea ei a transformat-o pe Laura Codruța Kovesi în star. Iar ea a promis continuarea activităților indiferent de susținere. Însă propunerile de modificare a legislației riscă să îi afecteze activitatea. Săptămâna trecută, Guvernul a retras o ordonanță de urgență care ar fi relaxat prevederile anticorupție, după izbucnirea unor proteste masive. Totuși, acum se pare că ar exista încercări în Parlament pentru implementarea unor măsuri similare”, notează BBC.
În anul 2007, Uniunea Europeană a început să monitorizeze, în România și Bulgaria, prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), reformele în domeniul judiciar și în combaterea corupției. Dar abia când Laura Codruța Kovesi a devenit procuror-șef al DNA, în 2013, instituția a obținut susținere populară, prin investigații care au vizat un fost prim-ministru, foști miniștri, magnați de presă, judecători și procurori, arată jurnaliștii de la BBC.
„Încrederea pe care românii o au în DNA este chiar remarcabilă”, declară Laura Codruța Kovesi în interviul acordat postului britanic, adaugând că „din ce în ce mai mulți oameni au venit și au depus plângeri, voiau să ofere, ca martori, declarații despre cazuri de corupție. Și totul pentru că cetățenii români au observat că legile sunt egale pentru toți. Cu asta ne ocupăm”.
DNA a lansat peste 1.170 de investigații penale în ultimii trei ani, în cazuri care au produs statului prejudicii de peste un miliard de euro. Dar Laura Codruța Kovesi are și critici, care spun că a devenit prea puternică și că eforturile anticorupție s-au transformat într-o vânătoare de vrăjitoare, mai arată jurnaliștii de la BBC. Criticii susțin că DNA a vizat în mod incorect anumite persoane și partide, colaborând cu servicii secrete și cu judecători. Laura Codruța Kovesi respinge acuzațiile. „Toate partidele au membri care au fost investigați de DNA”, spune ea.
Există, de asemenea, critici privind utilizarea interceptărilor, argumentându-se că sunt metode care erau folosite pe vremea regimului comunist, precizează BBC. „Atunci când vorbim despre mandat de arestare preventivă, despre mandatul de interceptare, toate aceste lucruri nu pot fi făcute de procuror fără mandat, fără autorizația unui judecător. Nu putem face noi aceste lucruri singuri”, explică ea, precizând că anchetele sunt efectuate în funcție de valoare și de importanța dovezilor.
Laura Codruța Kovesi s-a opus ferm recentei ordonanțe guvernamentale care ar fi dezincriminat unele infracțiuni asociate corupției. Procurorul-șef al DNA estimează că modificările ar fi avut impact asupra unei treimi dintre dosarele instrumentate de DNA. „Începând de acum, în fiecare zi, va exista un risc uriaș asupra sistemului judiciar. Întrucât în fiecare zi putem descoperi altă modificare, putem descoperi schimbări ale jurisdicției noastre ori că instituția noastră a fost desființată, că nu mai există”, atrage atenția Laura Codruța Kovesi.