Ce se întâmplă acum cu patronii și pirotehnicianul firmei care a furnizat artificiile din Colectiv

Tribunalul București a admis, marți, contestațiile celor trei inculpați împotriva măsurii arestului preventiv dispusă în 7 noiembrie de Judecătoria Sectorului 4.

Decizia este definitivă, astfel că Daniela Niță, administratorul firmei Golden Ideas Fireworks Artists, care a furnizat artificiile din Colectiv, directorul societății, Cristian Niță, și pirotehnicianul Viorel Zaharia vor fi eliberați din arestul Poliției Capitalei și vor fi plasați în arest la domiciliu.

Judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Sectorului 4, care a dispus pe 7 noiembrie arestarea celor trei inculpați, a arătat în motivarea deciziei că „în cauză există suspiciunea rezonabilă că inculpatul Zaharia Viorel a montat artificiile în mod necorespunzător”.

ALEGERI 2024 Surse Snoop.ro: ANAF susține că PNL a plătit campania „Echilibru și verticalitate” aflată în slujba lui Călin Georgescu pe TikTok

21:52

NEWS ALERT Atac la un târg de CRĂCIUN din Germania: O mașină a intrat deliberat în mulțime

21:37

De asemenea, în documentul citat, se menționeaz că Viorel Zaharia „prin modalitatea evident iresponsabilă de acțiune, cu ocazia montării mijloacelor pirotehnice, a creat un pericol extrem de ridicat pentru siguranța persoanelor care se aflau la eveniment, pericol concretizat în producerea efectivă a incendiului care a avut urmări dezastruoase”.

Astfel, se arată în motivare, „încălcând sau eludând dispoziții legale și neluând măsurile necesare pentru a garanta un nivel de siguranță corespunzător celor care participau la evenimentele organizate în club, în opinia judecătorului, inculpatul prezintă un pericol social extrem de ridicat, prin desfășurarea necorespunzătoare a unei activități care are implicații asupra vieții altor persoane” și că „extrem de relevante, apreciază judecătorul, sunt împrejurările concrete în care acesta acționat, …, dovedind o lipsă extremă de diligență și de profesionalism”.

„Din modalitatea de săvârșire a faptei, care denotă un grad foarte mare de indiferență și o totală lipsă de respect față de integritatea fizică a altor persoane, precum și din modul concret de săvârșire a faptei (coroborat că împrejurarea că nici la acest moment, chiar în urma concluziilor raportului tehnico-științific, inculpatul nu conștientizează modalitatea defectuoasă de desfășurare a activității sale) rezultă că acest inculpat trebui exclus măcar temporar din societate. Este imperios necesară luarea acestei măsuri excepționale și prin raportare la imperativul ca inculpatul, specialist pirotehnist, să nu mai participe la desfășurarea unor activități similare celor analizate în prezenta cauză, în condițiile în care afirmă că a participat la zeci de astfel de evenimente în fiecare an”, mai notează judecătorul.

Referitor la Cristian și Daniela Niță, judecătorul apreciază că „în contextul concret al producerii unui incident de asemenea proporții, cu consecințe deosebite, presupusa activitate a inculpaților, respectiv de îngreunare a anchetei penale, de favorizare a făptuitorilor și de distrugere și modificare de probe, reflectă o atitudine nu numai iresponsabilă, dar și extrem de periculoasă”.

„Drept urmare, față de atitudinea inculpaților și față de modul cum aceștia înțeleg să încalce normele legale, judecătorul apreciază că, în cazul în care inculpații vor fi lăsați în libertate, este foarte posibil ca acesta să săvârșească din nou și alte astfel de infracțiuni, având în vedere atitudinea lor de completă indiferență față de normele legale”, iar „astfel de fapte, precum cele săvârșite de către acești inculpați, trebuie în mod obligatoriu să constituie un avertisment pentru societate în ansamblul său și trebuie reprimate și dezavuate în mod clar de către organele judiciare, pentru a constitui un exemplu clar pentru oricine ar considera că legile sau rigorile sociale sunt mai prejos de propria sa persoană și nu i se aplică și lui”.

În aceste condiții, judecătorul consideră că „acești inculpați trebuie să fie învățați că regulile de conviețuire socială sunt mai presus de propriul lor interes și este necesar să li se arate că astfel de atitudini nu pot fi tolerate sau acceptate de către societate, reacția normală a societății fiind aceea de a dori scoaterea, chiar și temporară, din mijlocul ei a unor astfel de indivizi”, iar „susținerea că inculpații nu au antecedente penale și sunt bine integrați în societate, nu reprezintă, în opinia judecătorului, o împrejurare care să poate fi reținută în favoarea acestora ci reprezintă o stare de normalitate care, raportat la împrejurările concrete ale speței, nu sunt suficiente cât să justifice luarea unei alte măsuri mai ușoare”.

Pirotehnicianul Viorel Zaharia este acuzat de ucidere din culpă, iar patronii firmei care a furnizat artificiile din clubul Colectiv sunt cercetați pentru favorizarea făptuitorului și sustragerea sau distrugerea de probe sau de înscrisuri.

Potrivit procurorilor, Viorel Zaharia a instalat efectele pirotehnice (foc de artificii) în clubul Colectiv, în 30 octombrie, fără a respecta măsurile de siguranță și prevederile legale în acest sens.

Ulterior producerii incendiului din clubul Colectiv, Daniela și Cristian Niță „au procedat la distrugerea și sustragerea de documente ce constituie probe, pentru a împiedica sau îngreuna cercetările în cauză, precum și cu scopul de a-l ajuta pe inculpatul Zaharia Viorel pentru a nu fi trași la răspundere penală”, susțin procurorii.

În urma incendiului din clubul Colectiv au decedat la fața locului 26 de persoane, iar pe drum spre spital a mai murit o persoană. În 17 zile de la tragedie au decedat alte 29 de persoane, numărul victimelor ajungând, luni, la 56.

Alte aproximativ 150 de persoane au fost rănite și internate în spitale din Capitală. Dintre acestea, 39 au fost transportate spre unități sanitare din străinătate, însă nouă au decedat, trei în Marea Britanie, unul în Israel, doi în Olanda, unul în drum spre Elveția, unul în Franța și unul în Germania.

Ancheta în cazul incendiului este făcută de Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a stabilit că „incendiul s-a produs ca urmare a faptului că persoanele care aveau în administrare spațiul respectiv au încurajat și permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condițiile în care spațiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgență, precum și desfășurarea unui spectacol cu efecte pirotehnice (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului, în condițiile amenajării interioare improprii unor astfel de activități, caracterizate prin existența unor materiale ușor inflamabile, montate cu încălcarea dispozițiilor legale și pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor și pentru izolare fonică pe stâlpii de susținere, pereți si tavan, respectiv perete antifonat), cu consecința morții și vătămării corporale a mai multor persoane aflate în club”.

În dosarul de la PICCJ, cei trei patroni ai Colectiv, Alin Anastasescu, Paul Gancea și Costin Mincu, sunt arestați preventiv din 3 noiembrie, fiind acuzați de ucidere din culpă în cazul incendiului din clubul din Capitală.

În ce privește autorizarea de securitate la incendiu a clubului Colectiv și controalele care ar fi trebuit făcute de Inspectoratul pentru Situații de Urgență București – Ilfov, procurorii militari de la DNA au deschis un dosar penal și au pus sub acuzare doi angajați de la ISU, respectiv căpitanii Antonina Radu și George Petrică Matei.

Căpitanul George Matei a fost arestat preventiv, pe 10 noiembrie, pentru abuz în serviciu privind eliberarea avizelor pentru clubul din Capitală, iar pentru Antonina Radu, Tribunalul Militar București a dispus plasarea în arest la domiciliu. Curtea Militară de Apel a admis, pe 14 noiembrie, contestația procurorilor DNA împotriva deciziei Tribunalului Militar București și a dispus ca Antonina Radu să fie arestată preventiv pentru 30 de zile. De asemenea, instanța i-a respins contestația lui Petrică George Matei și a decis ca acesta să rămână în arest.

Cei doi angajați ISU sunt acuzați că au permis funcționarea în continuare a firmei care deține clubul Colectiv, deși știau că nu aveau autorizație de securitate la incendiu și, mai mult, nu au luat nicio măsură pentru intrarea în legalitate din acest punct de vedere.

Anchetatorii au arătat că patronii Colectiv, deși au dat o declarație pe proprie răspundere că vor respecta limita maximă de 80 de locuri pe scaune, au încălcat obligația, în seara zilei de 30 octombrie intrând, într-un spațiu de 425 de metri pătrați, aproximativ 400 de persoane.

Fostul primar Cristian Popescu Piedone și două angajate de la Primăria Sectorului 4 – Aurelia Iofciu, șefa Serviciului autorizări comerciale, și Luminița Larisa Ganea, angajată la același serviciu, -au fost arestați în 7 noiembrie, măsură luată într-un dosar instrumentat de DNA privind autorizarea clubului Colectiv. Fostul edil este acuzat de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit și fals intelectual, iar cele două angajate ale Primăriei Sectorului 4, de complicitate la cele două infracțiuni reținute în cazul lui Piedone. Cei trei au contestat decizia Judecătoriei Sectorului 4.

Curtea de Apel București a admis, pe 11 noiembrie, contestațiile fostului primar al Sectorului 4 Cristian Popescu Piedone și a celor două angajate din primăria de sector și au dispus ca aceștia să fie cercetați în stare de libertate.