Ce se întâmplă cu dosarul Microsoft, după primele condamnări. Alți opt foști miniștri, vizați

Pe 23 septembrie 2014, printr-un comunicat de presă, Direcția Națională Anticorupție anunța că a sesizat președintele României, Senatul și Camera Deputaților pentru avizarea urmăririi penale a nouă miniștri pentru fapte de abuz în serviciu, spălare de bani, trafic de influență și luare de mită în legătură cu acordarea contractelor pentru licențele Microsoft. A fost momentul în care în spațiul public au apărut primele date despre faptul că s-ar fi pretins 20 de milioane de dolari mită din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului pentru licențe Microsoft în școli.

Șerban Mihăilescu, Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme, Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Adriana Țicău și Gabriel Sandu, ultimul condamnat definitiv, se aflau atunci pe lista procurorilor DNA.

„Au fost obținute probe din care rezultă că miniștrii Nica Dan, Mihăilescu Petru Șerban, Adriana Țicău, Athanasiu Alexandru, Tănăsescu Mihai Nicolae și Gabriel Sandu și-au exercitat cu rea credință atribuțiile de serviciu, determinând încheierea contractului cadru de licențiere din 15.04.2004 în condiții oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft în considerarea Guvernului României și implicit permițând plata unor comisioane către persoanele implicate”, nota DNA atunci într-un comunicat de presă.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Vreau o șapcă cu ‘Make DÂMBOVIȚA great again’”

17:30

SURSE Șefii Parlamentului, aleși luni dimineață. Daniel Suciu, PSD, la Camera Deputaților și Ilie Bolojan, PNL, la Senat

17:12

Avizele au fost obținute, iar foștii miniștri au fost chemați rând pe rând la Parchet pentru a li se aduce la cunoștință acuzațiile.

„Încerc să îmi dovedesc nevinovăția (…) Nu am primit niciodată nimic, nu am condiționat pe nimeni și nu am să fac asta niciodată cât trăiesc”, spunea Ecaterina Andronescu la ieșirea de la DNA.

Pe 16 octombrie 2014, în același dosar, erau anunțate percheziții în mai multe locații din Capitală, printre care casele lui Dorin Cocoș și omul de afaceri Dumitru Nicolae. A fost momentul în care aceștia din urmă au apărut ca fiind vizați de ancheta Microsoft.

După aceste descinderi, pe 28 octombrie 2014, Dumitru Nicolae, Dorin Cocoș, Gabriel Sandu și Gheorghe Ștefan erau reținuți de DNA, în ceea ce presa a numit „mega Ancheta Microsoft”, pentru luare de mită, spălare de bani și trafic de influență. DNA a susținut atunci că, pentru a fi asigurată continuarea contractului pentru licențe, Sandu, Ștefan și Cocoș ar fi pretins, în 2009, de la Claudiu Florică, reprezentantul Fujitsu Siemens Computers, în total, 17,5 milioane de euro. În cazul lui Dumitru Nicolae, suma pretinsă a fost de de 7,65 milioane de dolari.

La sfârșitul lunii ianuarie a anului 2015, Elena Udrea este pusă și ea sub urmărire penală în dosarul Microsoft, ulterior fiind reținută și arestată. Potrivit DNA, Elena Udrea era urmărită penal și a fost reținută pentru trei fapte de trafic de influență – în legătură cu încheierea și derularea acordului cadru de licențiere Microsoft din anul 2009, a contractelor subsecvente și a actelor adiționale la acestea, în legătură cu derularea contractului e-România și în legătură cu pretinderea și primirea a 500.000 de euro – precum și pentru spălare de bani. Parte din ancheta Microsoft, cu intermediarii Sandu, Ștefan, Nicolae și Cocoș, era trimisă în judecată pe 23 martie 2015. Anchetatorii au disjuns, astfel, urmărirea penală față de cei patru, considerați intermediari, stabilind că probele pe care le au sunt suficiente pentru trimiterea lor în fața instanței.

Acela este momentul când s-a aflat că Dinu Pescariu, Claudiu Florică și Dragoș Stan, numiți de unii capii afacerii, scapă de urmărirea penală pentru fapte de dare de mită și cumpărare de influență, procurorii clasând acuzațiile pentru că aceștia au denunțat faptele comise. Potrivit Noului Cod penal, atât darea de mită, cât și cumpărarea de influență nu se pedepsesc dacă fapta este denunțată „înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta”. În cazul dosarului Microsoft, deși exista o sesizare făcută pentru Fujitsu Siemens, cele două fapte nu erau sesizate, Florică, Pescariu și Stan devenind astfel denunțători în dosar.

După condamnările ce cumulate ajung la aproape 15 ani de închisoare în cazul intermediarilor Gheorghe Ștefan, Dorin Cocoș, Dumitru Nicolae și a fostului ministru Gabriel Sandu, procurorii trebuie să finalizeze cercetările în dosarul Microsoft, cu cei opt foști miniștri, rămas la unitatea de parchet.

În luna aprilie a acestui an, Laura Codruța Kovesi, procurorul șef al DNA, a declarat că se continuă cercetările, iar pentru stabilirea prejudiciului cauzat statului, prin abuz în serviciu, se fac analize financiare.

„În dosar se continuă cercetările. În primă fază au fost trimiși în judecată o parte dintre inculpați pentru fapte de trafic de influență, luare, dare de mită. S-a disjuns dosarul cu privire la infracțiunea de spălare de bani, inclusiv față de persoane care au fost cercetate în faza inițială. Apoi, alte persoane, și mă refer în special la cei care au avut calitate de foști miniștri, (…) sunt cercetate și învinuite pentru comiterea unor infracțiuni de abuz în serviciu. Pentru dovedirea acestei infracțiuni este necesar să stabilim cu exactitate prejudiciul pentru a putea să și recuperăm, mă refer la prejudiciul cauzat în dauna statului. În acest sens, au fost dispuse niște rapoarte de constatare financiară, se fac niște analize financiare, (…) se administrează în paralel și anumite probe propuse de persoanele care sunt investigate în acest dosar”, a declarat Kovesi în cadrul unei emisiuni televizate.

Primul acord cadru încheiat între Guvernul României și Microsoft a fost în toamna anului 2003, pentru cumpărarea, cu preț redus, a 50.000 de licențe pentru calculatoarele din administrația publică centrală.

Aproape 30 de instituții publice ar fi beneficiat, printre care Ministerul Justiției, al Sănătății, INS sau Ministerul Public. Ulterior, Fujitsu Siemens, ca și distribuitor al licențelor Microsoft în România și Microsoft România fac propunerea de vânzare a celor 50.000 de licențe la prețul de 41.909.325 milioane de dolari. Nu se organizează licitație publică, iar ministrul Finanțelor de atunci, Mihai Tănăsescu, decide plata integrală a sumei din bugetul de stat, Secretariatul General al Guvernului fiind cel delegat pentru a semna contractul. Ulterior, Fujitsu Siemens și Microsoft România vin, la Ministerul Comunicațiilor, cu o nouă ofertă de închiriere licențe pe o perioadă de cinci ani. Astfel se anulează hotărârea pentru cumpărare și Guvernul decide închirierea. Înțelegerea este semnată din partea statului român de secretarul general al Guvernului, Eugen Bejinariu. Până la expirarea prevederilor contractului, în 2009, sunt încheiate patru alte acte adiționale. Primul este inițiat de Alexandru Athanasiu ca ministru al Educației, Adriana Țicău de la Comunicații, Mihai Tănăsescu de la Finanței și Eugen Bejinariu ca șef al SGG. Acesta prevedea că Fujitsu Siemens este unic distribuitor al licențelor ce poate livra pentru unitățile de învățământ din România.

Următorul act adițional este încheiat prin Ministerul Comunicațiilor și prevede tot suplimentarea închirierii. Al treilea act adițional prevede suplimentarea plății către Fujitsu Siemens, iar al patrulea închirierea de noi licențe pentru Ministerul Tehnologiei. Între anii 2004-2009, România a plătit pentru închiriere aproape 105 milioane de dolari.

În actele de cercetare, procurorii DNA au susținut că afacerea a fost una coruptă, că ar fi fost gândită de Claudiu Florică și că politicienii ar fi fost cumpărați pentru a încheia și derula contractual păgubos.
În anul 2009, înainte de expirarea contractului de închiriere, se aprobă o nouă achiziție, de această dată de licitație pentru închiriere fiind desemnat să se ocupe Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei, ministru fiind Gabriel Sandu.

„La nivelul anului 2009, instituțiile beneficiare utilizau 150.694 licențe ce au fost achiziționate în perioada 2004 — 2008 în baza prevederilor contractului comercial de închiriere a licențelor referitor la produsele Microsoft nr. 0115 RO și a actelor adiționale ale acestuia. Efectele contractului au încetat la 26 aprilie 2009, dată la care a expirat și dreptul neexclusiv de utilizare a licențelor. În contextul încetării dreptului de utilizare a licențelor și a efectelor contractului de închiriere de licențe, a fost identificată o nouă oportunitate de afaceri în distribuirea de licențe Microsoft către Guvernul României”, preciza DNA.

Aici, procurorii susțin că Florică a apelat la Dinu Pescariu, Dumitru Nicolae, Gheorghe Ștefan și Dorin Cocoș pentru a ajunge la ministrul Gabriel Sandu.

Din ancheta mare Microsoft, aflată încă la DNA, pe lângă dosarul în care instanța supremă a pronunțat luni decizii de condamnare, a mai fost disjuns un dosar cu privire la posibile finanțări la PDL și campania lui Traian Băsescu din 2009 cu bani proveniți din mita Microsoft. Dorin Cocoș și Gabriel Sandu au făcut denunțuri în acest sens, cauza aflându-se încă în instrumentare la parchet.