Starea de alertă pe teritoriul României urmează să fie prelungită cu încă 30 de zile. Executivul se va reuni, luni, în ședință pentru a lua o decizie în acest sens. Premierul Ludovic Orban a anunțat că guvernanții iau în calcul posibilitatea reluării adunărilor publice, cu condiția respectării regulilor anti-Covid-19.
„Vom avea Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă luni, la 11,00, la 12,00 am convocat şedinţă de Guvern şi vom lua decizii. Deocamdată am agreat – că am avut mai multe solicitări – să permitem reluarea adunărilor publice, manifestaţiilor.
Sigur că am fost favorabil ideii de a permite organizarea de adunări publice, de manifestaţii, sigur, în condiţiile de protecţie sanitară care sunt stabilite pentru alte evenimente. (…) Cel mai probabil, cât e permis şi acum la adunările electorale: 100 de persoane în aer liber, cu distanţare fizică, cu obligaţia de a purta mască. Nu vreau să mai cenzurăm sau cineva să comenteze că noi cenzurăm dreptul oamenilor de a protesta, dreptul oamenilor de a se manifesta prin adunări publice, dar vom avea grijă să fie respectate regulile de protecţie sanitară”, a spus premierul Ludovic Orban la Călărași, potrivit Agerpres.
CCR a decis în luna iunie că Guvernul poate instaura și prelungi starea de alertă fără a avea nevoie de încuviințarea Parlamentului. Judecătorii constituționali au stabilit că izolarea, carantina și internarea nu pot fi dispuse prin ordin de ministru. Aprobarea de către Parlament a unei hotărâri a Guvernului de instituire a stării de alertă aduce atingere principiului separaţiei puterilor în stat.
Judecătorii au admis astfel excepția de neconstituționalitate ridicată de Avocatul Poporului, Renate Weber, care a reclamat că dispoziţiile articolului 4, alineatele 3 și 4 din legea 55/2020 sunt neconstituţionale, întrucât, prin aprobarea de către Parlament a unei hotărâri a Guvernului de instituire a stării de alertă, se aduce atingere principiului separaţiei puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie, deoarece o asemenea intervenţie a puterii legiuitoare în activitatea puterii executive nu are o consacrare constituţională.