Ce se va întâmpla cu VREMEA în România în următorii ani. Avertismentul climatologilor: „Toate tiparele se vor schimba”

Europa se confruntă cu un puternic val de căldură în această vară, care a provocat și secetă. În Ungaria, Austria, Polonia și Serbia autoritățile au decretat mai multe zile la rând cod roșu de caniculă, în condițiile în care s-au înregistrat temperaturi de 40 de grade Celsius și în unele zone au limitat furnizarea energiei electrice. Cea mai gravă situație este în Polonia unde din cauza acestor măsuri sunt afectate peste 1.600 de companii. În România, pagubele raportate la Ministerul Agriculturii, până în acest moment, ca urmare a secetei, se ridică la 6 milioane de euro.

Roxana Bojariu, expert climatolog și unul dintre reprezentanții României la IPCC, a vorbit, într-un interviu pentru gândul, despre situația meteorologică actuală și viitoare din România. Climatologul arată că, „în condițiile creșterii globale a concentrației atmosferice a gazelor cu efect de seră, în zona României, episoadele de secetă vor deveni din ce în ce mai frecvente și mai severe, mai ales în sezonul cald”. Potrivit expertului IPCC, schimbările climatice sunt ireversibile, iar măsurile pentru diminuarea lor ar trebui să vină deopotrivă din partea guvernelor, dar și din partea cetățenilor de rând. „La nivelul cetățenilor, odată conștientizată problema schimbării climei, va trebui să adoptăm un mod de viață cu economisirea de energie și apă, renunțarea, când se poate, la folosirea transportului cu consum mare de combustibili fosili, folosirea produselor locale sau reciclarea. Tot ce ne aduce în armonie cu natura, ne ajută și în problema schimbării climatice”, arată Roxana Bojariu.

Citiți mai jos interviul acordat de Roxana Bojariu:

Gândul: După cum au spus meteorologii și specialiștii de la Administrația Națională de Meteorologie, în această vară avem o secetă cum n-am mai avut din 1961. De ce credeți că s-a ajuns în această situație din punct de vedere al vremii?

Roxana Bojariu: Seceta e un fenomen complex, iar factorul meteorologic, deși important, nu este singurul care acționează. Tipurile de sol existente, folosirea solului prin alegerea culturilor, de exemplu, sunt elemente ce trebuie luate în seamă când discutăm de secetă. În privința severității secetei din acest an, evaluarea ei depinde de perspectiva din care privim. Strict meteorologic, seceta din acest an nu este cea mai severă, începând din 1961. Dacă privim, însă, din punct de vedere agronomic, severitatea ei este legată pe de-o parte de faptul că s-a declanșat și s-a intensificat exact când cerința de apă pentru multe culturi a devenit mai mare, iar pe de altă parte, precipitațiile au fost reduse mai ales în regiunile agricole importante ale țării.

Au aceste fenomene legătură cu schimbarea climatică, despre care mulți nu cred că există și că e o păcăleală?

Experimentele numerice cu modele climatice globale și regionale sugerează că în condițiile creșterii globale a concentrației atmosferice a gazelor cu efect de seră, în zona României, episoadele de secetă vor deveni din ce în ce mai frecvente și mai severe, mai ales în sezonul cald. Dacă vorbim de un episod individual, cum este seceta din acest an, el nu poate fi pus în legătură directă cu schimbarea climei, pentru că definim clima ca o sinteză de episoade de vreme, pe o perioadă de cel puțin câteva decenii. Dacă privim statistica episoadelor de secetă, deși nu putem vorbi încă de un semnal clar, în prezent, în deceniile viitoare tendința de a avea secete mai frecvente și mai severe devine din ce în ce mai importantă. În cazul valurilor de căldură, definite mai ales de factorul termic, pentru că fenomenul nu este atât de complex ca cel de secetă, unde și schimbarea în cantitatea de precipitații are un rol important împreună cu creșterea temperaturii, putem spune încă de pe acum că avem o schimbare – arhivele climatologice ne arată o creștere a frecvenței și intensității valurilor de căldură în ultimele decenii, comparativ cu cele precedente.

Ce ar trebui să facă guvernanții și oamenii simpli în aceste condiții?

Aparent, nu e ceva complicat: guvernanții ar trebui să guverneze mai bine, să administreze mai eficient treburile țării, din perspectiva interesului public, iar oamenii să muncească eficient și toți să traim responsabil, înțelegând că excesele de tot de felul de azi, consumerismul exagerat, de exemplu, se decontează mâine, când copiii și nepoții noștri vor simți consecințele.

Concret, strategia pentru schimbarea climei în România, adoptată în 2013, se actualizează și va exista și un plan de acțiune asociat, care să-i operaționalizeze obiectivele. Strategia privește două componente importante: atenuarea emisiilor de gaze cu efect de seră și adaptarea la schimbarea deja produsă în sistemul climatic și la cea de neevitat în viitor. La nivelul cetățenilor, odată conștientizată problema schimbării climei, va trebui să adoptăm un mod de viață cu economisirea de energie și apă, renunțarea atunci când se poate la folosirea transportului cu consum mare de combustibili fosili, folosirea produselor locale, reciclarea. Tot ce ne aduce în armonie cu natura, ne ajută și în problema schimbării climatice. Evident, însă, că nu vorbim de toate acestea decât în condițiile creșterii calității vieții, soluția nu e să ne întoarcem în peșteri.

Foarte important e ca la nivel global să existe o înțelegere a tuturor statelor în privința reducerii emisiilor gazelor cu efect de seră. La sfârșitul acestui an va avea loc o conferință importantă la Paris (COP 21) unde sperăm ca toate statele să pună bazele unui nou tratat climatic, mai amplu și mai eficient decât Protocolul de la Kyoto, astfel încât societatea umană să reușească să țină creșterea temperaturii medii globale sub 2 grade C față de nivelul preindustrial, dinainte de 1750. Până la 2 grade C creștere a temperaturii medii globale, încă ne mai putem adapta schimbării climatice, consideră comunitatea științifică internațională.

Din punct de vedere climatic cum vor arăta următorii ani?

E o întrebare ce presupune un răspuns vast, cum vast e și sistemul climatic. Temperaturile aerului, cele ale mărilor și oceanelor vor continua să crească. Se va modifica și regimul precipitațiilor: în general, zonele aride acum vor deveni și mai aride, iar cele cu precipitații abundente vor înregistra o creștere a acestora.

Tiparele vremii se vor schimba. Pe continente, valurile de căldură vor fi din ce în ce mai frecvente și mai intense, aria, frecvența și intensitatea secetelor vor crește, va crește și frecvența incendiilor de pădure. Pe de altă parte, inundațiile rapide vor fi mai frecvente. Uraganele vor fi, probabil, mai intense. În general, ghețarii continentali se vor topi, din ce în ce mai mult, zăpada se va reduce. Invelișul de gheață al Groenlandei va continua să se topească. Nivelul oceanului planetar va crește. Extinderea gheții în Oceanul Inghețat se va reduce, mai ales în sezonul cald, din ce în ce mai mult. Va continua procesul de acidifiere a oceanului planetar.

Sunt unele scenarii climatice care indică faptul că la nivelul României va exista o creștereprogresivă a valorilor de temperaturi în toate anotimpurile, mai pronunțate în vară și iarnă, șio descreștere a precipitațiilor îndeosebi în zonele sudice, sud-estice și estice. Cât de viabilesunt aceste scenarii și ce ar trebui să facem?

Da, e adevărat, cu mențiunea că experimentele numerice ne sugerează că reducerea cantității de precipitații va fi mai ales în lunile de vară. Dar pe lângă modificările în medii, trebuie să ținem cont și de schimbările în statistica unor fenomene extreme ca: valurile de căldură, secetele, ploile torențiale, etc. Valurile de căldură și secetele vor fi din ce în ce mai frecvente și mai severe, iar intensitatea precipitațiilor va crește în condițiile semnalului încălzirii globale.

Atunci când vorbim de experimente numerice cu modele climatice, există, evident, și un nivel al incertitudinilor legate de rezultate. Modelele matematice care simulează evoluția sistemului climatic, pe baza legilor fizicii, oricât ar fi de complexe, nu pot reprezenta realitatea perfect. Totuși, folosind rezultate ale mai multuri experimente numerice și metode speciale de analiză, putem identifica semnalele cele mai robuste la un nivel rezonabil al incertitudinilor.

Studiu: sudul și estul României cele mai afectate de schimbările climatice

Studiul pilot Orientgate, realizat la nivel interegional și finanțat din fonduri europene prin Axa prioritară 2 privind protecția și îmbunătățirea mediului, la care au colaborat și specialiștii de la Administrația Națională de Meteorologie, arată că în perioada 1901-2012 media de temperatură a crescut cu 0,8 grade Celsius, în timp ce nivelul precipitațiilor a scăzut simțitor cu 23,6 mm. Același studiu arată că perioadele de secetă au crescut începând cu 1901, când în fiecare deceniu s-a observat că există între 1 și 5 ani secetoși, iar din 1981 încoace seceta s-a accentuat. Cercetarea arată că pe termen lung, în perioada 2021-2050, temperaturile vor continua să crească, iar lipsa precipitațiilor se va accentua în special în perioada de vară. Scenariile realizate de meteorologi arată că cele mai mari probleme vor fi în sudul și estul României.